președinte.md

Maia Sandu: „Ne așteaptă câțiva ani de reforme și de reconstrucție a țării”

Președinta Maia Sandu afirmă că Republica Moldova se află într-o poziție diferită pe plan european și internațional decât era la sfârșitul anului trecut, iar partenerii externi sunt mai pregătiți să ne ajute, îndeosebi Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pe 9 noiembrie, la deschiderea Forumului de integrare europeană: Calea spre un viitor european al Moldovei.

„Restabilirea bunelor relații cu instituțiile europene a ajutat țara noastră să treacă mai ușor prin criza pandemică. Datorită inițiativei Echipa Europa și Mecanismului de protecție civilă al UE, Moldova a primit ajutoare semnificative pentru echiparea sistemului medical și protejarea lucrătorilor din prima linie. Suntem prima țară de pe continent care a obținut vaccinuri prin intermediul platformei COVAX și a putut porni imunizarea anti-Covid la începutul lunii martie”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a mai menționat că restabilirea dialogului cu Bruxellesul ne-a permis să obținem sprijinul Uniunii Europene și pentru recuperarea economică a Republicii Moldova.

„Țara noastră a fost prima, din afara Uniunii Europene, care a primit oferta unui Plan european de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii 2,5 ani”, a precizat Sandu.

Președinta s-a referit și la Summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie. Conform declarației sale, acesta ne oferă ocazia să aprofundăm colaborarea în cadrul acestei inițiative regionale.

„Participarea Moldovei ne va ajuta să ne integrăm în proiecte regionale ce deschid noi oportunități de colaborare și dezvoltare pentru țara noastră”, a specificat șefa statului.

Moldova trebuie să participe activ la Agenda verde europeană, care presupune dezvoltarea economică durabilă, cu grijă față de mediu, a mai spus președinta.

„Pentru aceasta, trebuie să progresăm pe subiectele prioritare ale agendei noastre de reforme, care este și fundamentul dialogului dintre Chișinău și Bruxelles. Mai întâi de toate, mă refer aici la reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt în Republica Moldova. Funcționarea statului de drept și respectarea legilor în Moldova depinde de capacitatea noastră de a face regulă în acest domeniu și de a curăța în profunzime sistemul judecătoresc, organele procuraturii și alte structuri de drept de persoane compromise și de practici ce viciază actul justiției”, a reiterat Sandu.

La Forumul de integrare europeană, Maia Sandu a vorbit și despre reforma sectorului energetic.

„Trebuie să creștem reziliența energetică a țării prin diversificarea surselor potențiale de energie, crearea de stocuri de rezervă, dezvoltarea capacităților interne de producție, inclusiv a energiei regenerabile, și consolidarea eficienței energetice a clădirilor și întreprinderilor”, a subliniat Maia Sandu.

Reforma sectorului de securitate este, de asemenea, o prioritate importantă.

„Problema transnistreană, instituțiile slabe ale statului, riscurile de mediu, precum seceta, inundațiile, accesul cu apă, campaniile de dezinformare și alte riscuri hibride – toate aceste probleme prezintă pericole reale pentru țara noastră și trebuie abordate din punctul de vedere al securității statului. Sper că discuțiile de astăzi pe subiecte de securitate și pe problema reintegrării țării vor contribui la identificarea unor soluții durabile”, a menționat președinta Maia Sandu.

În încheiere, Maia Sandu a declarat că „ne așteaptă câțiva ani de reforme și de reconstrucție a țării.”

„Vor fi ani cu provocări majore, dar și ani în care putem pune bazele unui stat înnoit – mai rezistent, mai transparent, mai prosper, mai prietenos cu cetățenii săi”, a conchis președinta țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: