președinte.md

Maia Sandu: „Ne așteaptă câțiva ani de reforme și de reconstrucție a țării”

Președinta Maia Sandu afirmă că Republica Moldova se află într-o poziție diferită pe plan european și internațional decât era la sfârșitul anului trecut, iar partenerii externi sunt mai pregătiți să ne ajute, îndeosebi Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute pe 9 noiembrie, la deschiderea Forumului de integrare europeană: Calea spre un viitor european al Moldovei.

„Restabilirea bunelor relații cu instituțiile europene a ajutat țara noastră să treacă mai ușor prin criza pandemică. Datorită inițiativei Echipa Europa și Mecanismului de protecție civilă al UE, Moldova a primit ajutoare semnificative pentru echiparea sistemului medical și protejarea lucrătorilor din prima linie. Suntem prima țară de pe continent care a obținut vaccinuri prin intermediul platformei COVAX și a putut porni imunizarea anti-Covid la începutul lunii martie”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a mai menționat că restabilirea dialogului cu Bruxellesul ne-a permis să obținem sprijinul Uniunii Europene și pentru recuperarea economică a Republicii Moldova.

„Țara noastră a fost prima, din afara Uniunii Europene, care a primit oferta unui Plan european de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii 2,5 ani”, a precizat Sandu.

Președinta s-a referit și la Summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie. Conform declarației sale, acesta ne oferă ocazia să aprofundăm colaborarea în cadrul acestei inițiative regionale.

„Participarea Moldovei ne va ajuta să ne integrăm în proiecte regionale ce deschid noi oportunități de colaborare și dezvoltare pentru țara noastră”, a specificat șefa statului.

Moldova trebuie să participe activ la Agenda verde europeană, care presupune dezvoltarea economică durabilă, cu grijă față de mediu, a mai spus președinta.

„Pentru aceasta, trebuie să progresăm pe subiectele prioritare ale agendei noastre de reforme, care este și fundamentul dialogului dintre Chișinău și Bruxelles. Mai întâi de toate, mă refer aici la reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt în Republica Moldova. Funcționarea statului de drept și respectarea legilor în Moldova depinde de capacitatea noastră de a face regulă în acest domeniu și de a curăța în profunzime sistemul judecătoresc, organele procuraturii și alte structuri de drept de persoane compromise și de practici ce viciază actul justiției”, a reiterat Sandu.

La Forumul de integrare europeană, Maia Sandu a vorbit și despre reforma sectorului energetic.

„Trebuie să creștem reziliența energetică a țării prin diversificarea surselor potențiale de energie, crearea de stocuri de rezervă, dezvoltarea capacităților interne de producție, inclusiv a energiei regenerabile, și consolidarea eficienței energetice a clădirilor și întreprinderilor”, a subliniat Maia Sandu.

Reforma sectorului de securitate este, de asemenea, o prioritate importantă.

„Problema transnistreană, instituțiile slabe ale statului, riscurile de mediu, precum seceta, inundațiile, accesul cu apă, campaniile de dezinformare și alte riscuri hibride – toate aceste probleme prezintă pericole reale pentru țara noastră și trebuie abordate din punctul de vedere al securității statului. Sper că discuțiile de astăzi pe subiecte de securitate și pe problema reintegrării țării vor contribui la identificarea unor soluții durabile”, a menționat președinta Maia Sandu.

În încheiere, Maia Sandu a declarat că „ne așteaptă câțiva ani de reforme și de reconstrucție a țării.”

„Vor fi ani cu provocări majore, dar și ani în care putem pune bazele unui stat înnoit – mai rezistent, mai transparent, mai prosper, mai prietenos cu cetățenii săi”, a conchis președinta țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Primarul Chișinăului a aflat înaintea lui Bolojan că Veștea va fi desemnat premier al României? Reacție: „Declarații nefondate”

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Ciprian Ciucu, a declarat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, știa înaintea PNL despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier al României. În acest sens, el a menționat o discuție cu Ion Ceban. În reacție, Ion Ceban a confirmat că a avut o discuție, însă a calificat celelalte declarații ale lui Ciprian Ciucu drept „nefondate și lipsite de orice bază reală”.

„Un șoc. Eram la Singapore. O să vă dau o știre acum. Nu pot s-o probez, dar credeți-mă pe cuvânt, că n-am cum să inventez așa ceva. (…) Eram la prima zi a unei conferințe. (…) Vine domnul Ceban la mine, primarul Chișinăului. (…) I-am spus că tocmai am aflat că președintele României, fără ca noi să știm – că vorbisem cu Ilie Bolojan și cu Dan Motreanu – l-a nominalizat pe domnul Veștea prim-ministru. Zice: „A, nu știai?”. (…) Zic: „Tu știai?”. Zice: „Da, eu știam de ceva, știam de acum câteva ore”. (…) Mi-a arătat telefonul și îi scrisese cineva: „Veștea…”. Deci domnul Ceban de la Chișinău a aflat înaintea lui Ilie Bolojan, înaintea mea și a lui Dan Motreanu că (Veștea – n.red.) va fi nominalizat premier al României”, a afirmat Ciprian Ciucu la Digi24.

În reacție, primarul Chișinăului Ion Ceban a declarat: „Nu am nici o idee la ce se referă primarul Bucureștiului și cum aş fi implicat? Consider aceste declarații ca fiind nefondate și lipsite de orice bază reală. Am discutat cu domnul Ciucu despre proiecte și discut cu foarte multă lume din România: politicieni, reprezentanți din mediul academic, persoane notorii, dar asemenea declarații sunt ieșite din comun”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai 2026, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Ulterior, Congresul Extraordinar al PNL i-a cerut lui Veștea să demisioneze din formațiune, în caz contrar urmând să fie inițiate procedurile de excludere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: