Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu-și va exprima susținerea pentru niciun candidat la alegerile prezidențiale din România, „cel puțin în această rundă”. Totodată, ea a afirmat că își dorește un partener de încredere la București – „un președinte pro-european, care să țină România în Uniunea Europeană și care să ajute și Republica Moldova să ajungă acolo cât mai repede”. În timpul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a fost întrebată ce ar însemna o victorie a lui George Simion la alegerile din România pentru relația moldo-română.
În contextul anunțului făcut de Partidul de guvernare din Republica Moldova Acțiune și Solidaritate (PAS), potrivit căruia îl va susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din România, Maia Sandu a fost întrebată, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, dacă și ea consideră că Antonescu este „cea mai bună variantă de președinte pentru relația moldo-română”.
„Eu nu o să vin cu nicio susținere, cel puțin în această rundă. Eu îmi doresc să avem la București un partener de încredere, un președinte pro-european care să țină România în Uniunea Europeană și care să ajute și Republica Moldova să ajungă acolo cât mai repede. PAS poate să vă răspundă la această întrebare. Din ce cunosc eu, e politica familiei sau e decizia familiei politice din care face partide și Partidul Acțiune și Solidaritate”, a declarat Maia Sandu pe 17 aprilie.
Întrebată ce ar însemna o victorie a lui George Simion la alegerile din România pentru relația moldo-română, Maia Sandu a răspuns: „Nu vreau să speculez, dar putem să judecăm după declarațiile publice care au fost făcute – despre faptul că Republica Moldova nu trebuie susținută și multe altele, inclusiv discuția depsre securitatea Republicii Moldova. Repet, eu îmi doresc să avem în continuare relații foarte bune cu Bucureștiul și sper să avem un partener care crede în UE și care să susțină și aderarea Republicii Moldova la UE”.
***
Noile alegeri prezidențiale în România au fost setate pentru 4 mai – primul tur și 18 mai – al doilea tur. 11 candidați sunt înscriși în cursa electorală pentru funcția de președinte al României:
– Nicușor Dan (candidat independent);
– Crin Antonescu (candidatul coaliției de guvernare);
– Victor Ponta (candidat independent);
– Elena Lasconi (formal candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul în favoarea lui Nicușor Dan);
– Cristian Terheș (candidatul PNCR);
– Lavinia Șandru (candidata PUSL);
– George Simion (candidatul AUR);
– John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
– Silviu Predoiu (candidatul PLAN);
– Daniel Funeriu (candidat independent);
– Sebastian-Constantin Popescu (candidatul PNR).
Pe 11 aprilie, PAS a anunțat că îl va susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din România. Precizăm că PAS și Partidul Național Liberal, care face parte din coaliția de guvernare de la București și îl susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, sunt membri ale aceleiași formațiuni ale UE – Partidul Popular European.
Amintim că, la scrutinul prezidențial din 2024 — care a fost anulat după ce rapoartele serviciilor secrete ale României au indicat că Federația Rusă a intervenit în procesul electoral, desfășurând o campanie de promovare în favoarea lui Călin Georgescu —, președinta Republicii Moldova a transmis un mesaj public de susținere pentru Elena Lasconi, menționând că îi va acorda votul său. Atunci, înainte de turul al doilea, Maia Sandu a mers la București pentru o întâlnire cu Elena Lasconi.
În contextul scrutinului din 2025, menționăm că George Simion și-a anunțat candidatura după ce Călin Georgescu, cercetat penal pentru șase capete de acuzare, nu a fost admis în cursa electorală. Potrivit Digi24, în primul tur al alegerilor din noiembrie 2024 — anulate ulterior —, Simion s-a clasat pe locul al patrulea. Amintim că George Simion are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova. Premierul de la Chișinău Dorin Recean a declarat, anterior, că Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. De cealaltă parte, Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa unionistă.
