Colaj NM

Maia Sandu, reacție la videoul filmat de Victoria Furtună la Tiraspol: „E foarte necesar să continuăm cu evaluarea procurorilor”

Șefa statului Maia Sandu a comentat videoul ex-procurorului anticorupție Victoria Furtună, filmat la Tiraspol pe fundalul unui monument sovietic și a steagului nerecunoscut al regiunii. Sandu a spus că acest caz îi întârește convingerea că „e foarte necesar să continuăm cu procesul de evaluare externă a procurorilor”. Potrivit șefei statului, Chișinăul nu poate interzice oamenilor să meargă pe un mal al Nistrului sau pe celălalt. Întrebată dacă instituțiile statului ar trebui să intervină urmare a declarațiilor Victoriei Furtună, de la Tiraspol, Sandu a menționat că „cetățenii urmează să facă alegerea” și că „în această campanie o să avem parte și de mai multă dezinformare”. 

„Noi nu putem să interzicem oamenilor să meargă pe un mal al Nistrului sau pe celălalt. Acest caz doar îmi întărește convingerea că e foarte necesar să continuăm cu procesul de evaluare externă extraordinară a procurorilor. Deci, foarte clar, că până nu facem această evaluare nu putem fi siguri că sistemul nostru este unul care nu va comite abuzuri și care nu va funcționa în interesul altui stat sau în interesul unor grupări criminale. Din păcate, avem nu doar un asemenea exemplu și persoana despre care ați vorbit a fost până acum câteva luni parte a Procuraturii Anticorupție”, a comunicat Sandu la emisiunea Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șefa statului a fost solicitată să comenteze și declarațiile Victoriei Furtună că „al doilea mandat al Maiei Sandu va începe cu un război”.

„Eu nu am de gând să comentez toate aberațiile care se spun. Noi am reușit să menținem pacea și asta a fost prioritatea numărul 1. (…) Cetățenii văd, simt, înțeleg cine poate asigura pacea și cine încearcă să dezinformeze, să-i sperie și să inducă panica”, a declarat Sandu.

Întrebată dacă instituțiile statului ar trebuie să intervină, Sandu a răspuns: „Cetățenii urmează să facă alegerea, cetățenii pot să aleagă grâul de neghină și în această campanie o să se spună vrute și nevrute, o să avem parte și de mai multă dezinformare și propagandă. Alegerea este a cetățenilor”.

Pe 30 iulie, ex-procurorul anticorupție Victoria Furtună a anunțat că intenționează să candideze la funcția de președinte al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de la Tiraspol, pe fundalul unui monument sovietic și a steagului nerecunoscut al regiunii. Furtună a precizat că va candida „independent”. Detalii AICI. Furtună a demisionat din funcția de procuror anticorupție pe 11 martie 2024. Ea a acuzat SIS că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. Într-o reacție pentru NM, SIS a menționat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”. Ulterior, pe 12 martie, Procuratura Generală a efectuat percheziții în biroul de lucru al ex-procuroarei Furtună din incinta Procuraturii Anticorupție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații vor merge mai rar la controale medicale, iar companiile vor putea deschide cabinete de medicină a muncii. Propunerile Guvernului

Ministerul Sănătății își propune să modifice modul în care se realizează examenele medicale periodice pentru angajați. Potrivit unui proiect de lege, aflat în consultări publice, frecvența examenelor va fi ajustată în funcție de nivelul de risc profesional: în loc de anual, ele se vor efectua la 24 sau chiar 36 de luni. Aceasta înseamnă, potrivit autorilor, că angajații care nu sunt expuși unor riscuri majore vor merge mai rar la controale, fără ca sănătatea lor să fie pusă în pericol, iar resursele pentru supraveghere vor fi folosite mai eficient. Totodată, proiectul prevede și posibilitatea ca întreprinderile să își organizeze propriile cabinete de medicină a muncii.

„Întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea de a organiza propriile cabinete de medicină a muncii, asigurând supravegherea stării de sănătate a angajaților. Totodată, se vor înființa cabinete individuale care vor presta servicii în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate”, se arată în nota informativă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este „protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea și diagnosticarea rapidă a oricărei modificări în starea de sănătate asociate expunerii la riscul profesional”. Rezultatele examinărilor vor fi luate în considerare pentru aplicarea măsurilor preventive la locul de muncă, astfel încât sănătatea angajaților să fie monitorizată în mod real și adaptat fiecărui tip de profesie.

Autorii proiectului explică că aceste schimbări vor face examenele medicale periodice mult mai eficiente pentru angajații care lucrează în medii cu riscuri profesionale. În loc să fie aceleași controale pentru toți, evaluările vor fi adaptate exact la nivelul de expunere al fiecărui angajat.

Nota de fundamentare arată că aceste schimbări vor îmbunătăți coordonarea între instituțiile publice și capacitatea lor de a aplica politicile de sănătate ocupațională. Pe termen lung, ele vor preveni bolile profesionale, vor reduce costurile pentru tratament și incapacitate de muncă, și vor îmbunătăți calitatea datelor despre sănătatea angajaților.

Un alt pas important este crearea și consolidarea unui Registru național al lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acesta va fi un fel de „bază de date centralizată” care va colecta, organiza și analiza informații despre expunerile profesionale și sănătatea angajaților. Potrivit proiectului, acest registru face parte din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și va ajuta autoritățile să ia decizii mai bune pentru protecția oamenilor la locul de muncă.

Costurile pentru supravegherea sănătății lucrătorilor vor fi suportate de angajatori. Totuși, pentru ucenici și pentru examenele post-expunere profesională, serviciile vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru că doar specialiștii în medicina muncii pot evalua corect impactul riscurilor asupra sănătății angajaților.

***

Organizarea și efectuarea examenelor medicale periodice este reglementată în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023, care stabilește cerințele minime pentru prevenirea bolilor profesionale și transmisibile. Totuși, cadrul actual este considerat depășit și insuficient adaptat standardelor europene și internaționale.

Datele din Republica Moldova arată că, în 2024, numărul total al populației ocupate a fost de 853 900 persoane, dintre care doar 79 512 angajați, aproximativ 9,3%, au fost supuși examenelor medicale periodice, iar 98,8% dintre aceștia au fost declarați apți pentru muncă. Pentru examenele la angajare, numărul angajaților examinați a fost de 11 539 în 2024, comparativ cu 12 797 în 2023 și 11 520 în 2022, iar peste 97% dintre aceștia au fost declarați apți.

Tendința pe ultimii trei ani este descendentă, ponderea angajaților examinați medical reducându-se de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, iar procentul persoanelor neexaminate rămâne la un nivel ridicat. Cele mai mici niveluri de examinare s-au înregistrat în domeniile comerțului cu ridicata și cu amănuntul, alimentației publice, agriculturii și silviculturii, unde doar între 1,3% și 3,4% dintre angajați au beneficiat de examene periodice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: