Maia Sandu: Republica Moldova mizează pe sprijinul Sloveniei în aprofundarea dialogului cu Uniunea Europeană

Republica Moldova mizează pe sprijinul Sloveniei în realizarea agendei de reforme pe care și-a propus-o noua guvernare de la Chișinău, iar relansarea dialogului dintre cele două state vor da suflu nou relațiilor bilaterale. Declarația a fost făcută de către șefa statului Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă după întrevederea cu președintele Sloveniei, Borut Pahor.

În cadrul discursului său, Maia Sandu a afirmat că digitalizarea serviciilor publice este prioritară pentru guvernul de la Chișinău, iar Slovenia este un exemplu de urmat în acest sens.

„Suntem interesați să învățăm de la Slovenia în acest domeniu al transformării digitale și al securității cibernetice. O direcție de colaborare ar fi schimbul de experiență cu Centrul digital din Slovenia și Centrul Internațional de cercetare în domeniul cercetării inteligente de la Lubliana”, a declarat președinta țării.

De asemenea, Maia Sandu a amintit că la mijlocul lunii decembrie se va desfășura Sumitul Parteneriatului Estic, iar faptul că Slovenia deține președinția Consiliul Europei constituie o oportunitate pentru Moldova în aprofundarea dialogului cu Uniunea Europeană.

„Sumitul Parteneriatului Estic care va avea loc în luna decembrie în timpul președinției slovene a Consiliului UE va pune bazele consolidării de mai departe a Parteneriatului estic  și va oferi o perspectivă europeană mai clară statelor asociate. Slovenia ar putea promova aceste mesaje de încurajare ce pot da un imbold cooperării în cadrul acestei platforme regionale. Republica Moldova este o țară europeană care-și vede viitorul în marea familie europeană”, a accentuat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Republicii Slovenia, Borut Pahor, a declarat că unul dintre motivele vizitei sale la Chișinău reprezintă aprofundarea relațiilor bilaterale. De asemenea, oficialul a salutat intenția autorităților de a combate fenomenul corupției și de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din Moldova.

„Nu o sa rezolvați aceste probleme peste noapte, dar în curând veți rezolva ceea ce Moldova își dorește si anume un viitor mai bun, pace cu vecinii și perspectiva europeană. Sunteți un om decis în lupta cu corupția și îmi imaginez cât de greu este ca după zeci de ani să adoptați legile necesare. În măsura în care Uniunea Europeană și Slovenia vă pot sprijini,  bazați-vă pe noi”, a spus Borut Pahor.

În altă ordine de idei, Maia Sandu a a salutat decizia Sloveniei de a accepta certificatele de vaccinare anti-Coivid, emise de autoritățile din Republica Moldova.

Amintim că președintele Republicii Slovenia, Borut Pahor, se află în perioada 1-2 octombrie într-o vizită oficială în Republica Moldova.

La sosire, Borut Pahor a fost întîmpinat cu onoruri militare la Președinție.  Pe parcursul zilei, oficialul va avea întrevederi cu prim-ministrul Natalia Gavrilița și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, precum și cu un grup de elevi din Chișinău.

Pe finalul primei zile a vizitei, cei doi șefi de stat vor sădi câte un arbore la Grădina Botanică din Chișinău.

Ultima vizită a unui președinte slovean în țara noastră a avut loc acum 19 ani.

Amintim că, pe 27 august, ziua când Republica Moldova a marcat 30 de ani de independență, la invitație președintei țării Maia Sandu, la Chișinău au venit președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.
În cadrul conferinței comune de presă, președintele Poloniei Andrzej Duda a menționat că Moldova și Ucraina sunt cele mai apropiate țări de UE și parteneri regionali. „Suntem adepții politicii ușilor deschise în UE, ai primirii următoarelor țări”, a menționat Duda.

Iar liderul ucrainean a menționat că se așteaptă ca Polonia și România să fie printre țările care să susțină apropierea Moldovei și Ucrainei de UE. „În 19 iulie, președinții Moldovei, Ucrainei și Georgiei au lansat proiectul Trio Asociat, care vizează apropierea statelor noastre de UE. Ne așteptăm la sprijinul acestei inițiative de către Polonia, România și alte state-membre ale UE. Următorul pas ar trebui să devină recunoașterea perspectivei europene a țărilor din Trio Asociat”, a menționat Zelenski.

De asemenea, în cadrul întrevederii din 29 septembrie, la Chișinău, cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președinta țării a menționat: „Contăm pe sprijin și în contextul realizării agendei europene. Țara noastră este pregătită să avanseze în îndeplinirea angajamentelor față de Bruxelles și dorește să avanseze și în agenda de asocierea și integrare cu UE”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armata rusă a lansat un atac masiv, combinat cu rachete și drone, asupra Ucrainei în noaptea trecută. Mai multe regiuni ale țării, inclusiv capitala Kiev, au fost vizate de bombardamente. Cel puțin patru persoane au murit, iar alte 16 au fost rănite. Loviturile au provocat distrugeri semnificative ale infrastructurii civile și industriale.

La Kiev, patru persoane și-au pierdut viața, iar mai multe clădiri au fost grav avariate. În sectorul Solomianski a izbucnit un incendiu la etajul 11 al unui bloc de locuințe, iar în Holosiivski a fost afectat un obiectiv civil și o instituție de învățământ. În urma atacului, mai multe regiuni ale capitalei au rămas fără energie electrică.

În timp ce salvatorii interveneau pentru a înlătura urmările bombardamentelor, capitala a fost vizată de un al doilea atac aerian.  Trei angajați ai Serviciului pentru Situații de Urgență au fost uciși, iar alți nouă salvatori au fost răniți. Unii îse află n stare gravă, a anunțat ministrul ucrainean de Interne.

Tot în noaptea de 5 iunie, au fost raportate atacuri și în alte orașe ucrainene:

  • La Ternopil, rachetele au lovit obiective industriale și de infrastructură; o parte a orașului a rămas fără curent.
  • La Luțk, cinci persoane au fost rănite, fiind afectate mai multe blocuri, magazine și vehicule.
  • În regiunea Liov, atacurile cu drone și rachete au vizat o zonă industrială, dar nu s-au înregistrat victime, potrivit datelor preliminare.

Autoritățile ucrainene califică atacul drept unul dintre cele mai agresive din ultimele luni.

Atacul vine la doar câteva zile după ce Ucraina a lansat o ofensivă considerată decisivă cu drone asupra a patru baze aeriene militare rusești de importanță strategică. În urma operațiunii, 41 de avioane – inclusiv bombardiere grele și aeronave rare de supraveghere A-50 – au fost avariate. Kievul susține că a reușit să scoată din uz 34% din flota strategică de bombardiere a Rusiei, într-una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni ale războiului.

Operațiunea, denumită „Pânza de păianjen”, a fost pregătită timp de 18 luni, sub coordonarea directă a președintelui Volodimir Zelenski și executată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

În replică, Moscova a anunțat că va răspunde atacului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reacția armatei ruse va veni „la momentul pe care îl va considera oportun”. Kremlinul acuză Ucraina de „terorism de stat” și susține că președintele Vladimir Putin i-a transmis liderului american Donald Trump că Rusia trebuie să riposteze.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: