Maia Sandu/Facebook

Maia Sandu salută inițiativa Consiliului Europei de a lupta cu dezinformarea: „Libertatea de exprimare vizează oamenii, nu boții”

Deși alegerile au trecut, Republica Moldova nu a revenit la normalitate, întrucât atacurile informaționale continuă prin metode tot mai subtile și mai greu de depistat. Președinta Maia Sandu a salutat, la conferința internațională „Alfabetizarea media și integritatea informațională” de la Chișinău, inițiativele UE în lupta cu dezinformarea. La eveniment participă și secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul european a declarat că nicio țară nu este imună la astfel de presiuni și a lăudat Republica Moldova pentru felul în care face față ingerințelor străine și dezinformării.

Președinta Maia Sandu susține că războiul cognitiv „este o stare, nu un episod” și că efectele lui se resimt nu doar în R Moldova, ci în întreaga Europă. Potrivit șefei statului, faptul că alegerile au trecut nu înseamnă că au încetat și atacurile, ci doar că acestea și-au schimbat forma.

Maia Sandu a spus că aceste acțiuni se văd și în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit ei, pe lângă atacurile militare, există și încercări de a influența opinia publică din Europa, pentru a slăbi atât sprijinul pentru Kiev, cât și pentru extinderea UE.

„Noi trebuie să înțelegem clar care sunt implicațiile. Trebuie să înțelegem că frontul de luptă deja nu se limitează la granițele administrative ale unui teritoriu. Este vorba de societățile noastre. Cei care organizează astfel de operațiuni au capacitatea de a învăța, de a se adapta, de a-și modifica metodele. Ei se mișcă de la o platformă la alta, își deghizează vocile – ceea ce face detectarea mult mai complicată. Și răspunsul, la fel”, a declarat președinta Maia Sandu.

Șefa statului a salutat inițiativa Consiliului Europei de a elabora instrumente legale de combatere a dezinformării și manipulării informaționale din străinătate. Maia Sandu consideră că este nevoie de un cadru mai solid și mai coerent, care să permită reacții mai rapide. Totodată, ea a insistat asupra necesității de a investi în reziliența întregii societăți.

„Mass-media și școlarizarea în domeniul mediatic sunt esențiale într-un război cognitiv. Consolidarea democrației depinde nu doar de instituții, dar și de capacitatea cetățenilor noștri de a rezista în fața manipulărilor. Și asta este în special relevant pentru tineri – cei mai expuși și, în același timp, cei mai importanți pentru viitorul democrațiilor”, a mai declarat Maia Sandu.

Doar dezvoltarea rezilienței, însă, consideră președinta, nu este suficientă. Maia Sandu susține că Moldova, de rând cu țările democratice, trebuie să păstreze libertatea de exprimare: „Dar trebuie să avem claritate ce înseamnă asta. Libertatea de exprimare vizează oameni, nu boții, nu rețelele de conturi false care încercă să simuleze opinii autentice”.

Alain Berset a declarat, la rândul său, că nu doar Moldova, dar toate țările – în special cele în care urmează scrutine electorale – sunt sau vor fi supuse ingerințelor externe și dezinformării. Oficialul european consideră că marea provocare a prezentului nu mai este accesul la informație, ci capacitatea de a distinge ce merită crezut. El a avertizat că tehnologia și inteligența artificială schimbă deja modul în care oamenii gândesc și pot slăbi gândirea critică – ceea ce creează un „teren fertil” pentru ingerințe informaționale.

„Moldova cunoaște foarte bine că manipularea cu informațiile și ingerințele nu vin de unele singure. (…) Amenințările sunt absolut reale și sunt în evoluție constată, rapidă. Din aceste motiv, avem nevoie de un răspuns structurat, care să respecte libertatea de exprimare, supremația legii. (…) Știu foarte bine că putem să mizăm pe un sprijin puternic din partea Republicii Moldova și vă mulțumesc pentru asta. Trebuie să investim în jurnalismul de calitate, să ajutăm persoanele să dezvolte rezieliență impotriva manipulărilor”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset.

Amintim că, în ultimii ani, autoritățile de la Chișinău și partenerii externi au avertizat în repetate rânduri că Republica Moldova este vizată de ingerințe externe, în special în perioade electorale, prin campanii de dezinformare, manipulare online și tentative de influențare a votului. O bună parte dintre aceste acțiuni au fost atribuite Federației Ruse. În acest context, Uniunea Europeană, dar și autoritățile de la Chișinău, au impus sancțiuni împotriva mai multor persoane din Rusia și din Republica Moldova, acuzate de tentative de destabilizare. Printre cei vizați se numără și apropiați ai lui Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul „frauda bancară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: