Igor Țurcan

Maia Sandu va participa la înmormântarea Papei Francisc

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la funeraliile Papei Francisc. Anunțul a fost făcut de Președinție într-un comunicat din 22 aprilie.

Din numele tuturor cetățenilor, șefa statului va aduce un omagiu fostului Suveran Pontif, care și-a dedicat viața promovării compasiunii și echității, precum și solidarității între oameni și popoare”, a transmis instituția prezidențială.

Amintim că Papa Francisc a murit în dimineața de 21 aprilie, la reședința sa din Casa Santa Marta. Cauza decesului a fost un accident vascular cerebral. Pontiful avea 88 de ani.

Vaticanul a comunicat că înmormântarea Papei Francisc va avea loc în data de 26 aprilie. Funeraliile vor începe la ora 11:00, în Piața Sfântul Petru din Roma.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Găgăuzia insistă să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară în iunie și acuză Chișinăul de sabotaj. Declarație

Deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) acuză autoritățile centrale că ar încerca să „saboteze” alegerile pentru legislativul local, pe fondul disputelor juridice dintre Chișinău și Comrat privind organizarea cursei electorale. În același timp, aceștia insistă că vor organiza scrutinul la data stabilită – 21 iunie. Afirmațiile au fost făcute într-o declarație adoptată astăzi, 6 aprilie.

Deputații de la Comrat acuză că, după stabilirea datei alegerilor și alegerea președintelui organului electoral regional, autoritățile centrale nu ar fi introdus modificările în legislație, ceea ce tergiversează accesarea fondurilor alocate pentru organizarea scrutinului.

Considerăm că acțiunile autorităților centrale ale Republicii Moldova, orientate spre sabotarea alegerilor deputaților Adunării Populare a Găgăuziei, sunt inadmisibile și contravin fundamentelor unui stat democratic, constituind o ingerință gravă în competențele autonome ale Găgăuziei și o limitare conștientă a drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor care locuiesc pe teritoriul UTA Găgăuzia”, se arată în declarație.

Deputații locali au mai menționat că alegerile pentru APG în termenul stabilit și că finanțarea procesului electoral va fi realizată în modul „prevăzut de lege”.

Facem apel către autoritățile publice de toate nivelurile, către funcționarii publici, locuitorii autonomiei și organizațiile obștești din Găgăuzia să acorde organelor electorale ale Găgăuziei, în cadrul legislației în vigoare, tot sprijinul necesar pentru organizarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei”, se mai arată în document.

Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat deocamdată la învinuirea APG.

Amintim că, în martie, deputații din autonomie au stabilită că noile alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea loc pe 21 iunie, în pofida disputelor juridice care continuă între Comrat și Chișinău privind modul de organizare a scrutinului.

Criza din jurul alegerilor din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: