Tudor Mardei / NewsMaker

MAN-ul lui Ceban pierde un proces împotriva CA, privind două ediții ale emisiunii „Ora de Ras”

Partidul Politic Mișcarea Alternativă Națională (MAN), condus de Ion Ceban, a pierdut în instanță procesul intentat Consiliului Audiovizualului (CA), după ce a cerut anularea deciziei CA privind examinarea unei petiții înaintate de liderul formațiunii. Petiția viza două ediții ale emisiunii „Ora de Ras”, difuzate de postul Jurnal TV în aprilie 2024, pe care Ceban le considera „defăimătoare”.

Ion Ceban reclama conținutul a două ediții ale emisiunii „Ora de Ras”, difuzate în datele de 21 și 28 aprilie 2024, acuzând că acestea conțineau informații defăimătoare la adresa sa, a partidului și a instituției pe care o conduce. De asemenea, Liderul MAN a invocat încălcarea dreptului la onoare și demnitate, solicitând inclusiv ca televiziunea să fie obligată să marcheze constant programul cu mențiunea că este o emisiune de umor.

În urma evaluării petiției, Consiliul Audiovizualului a constatat că edițiile respective ale emisiunii „Ora de Ras” au inclus un amestec de genuri jurnalistice, printre care și satiră politică, iar informațiile prezentate au fost interpretate de unii ca exagerări sau zvonuri. De asemenea, CA a precizat că nu poate interveni în politica editorială a postului „Jurnal TV” și a respins cererea PP MAN de a include un avertisment permanent despre natura satirică a emisiunii.

În urma analizei, CA a constatat că emisiunile respective conțineau o combinație de genuri jurnalistice – de la știri și comentarii, până la opinii și satiră – iar unele informații, deși bazate pe fapte, au fost prezentate într-un mod „lipsit de rigoare, putând crea confuzii”. Totuși, autoritatea a concluzionat că problema ține mai degrabă de respectarea codului deontologic jurnalistic, nu de o încălcare a legii audiovizualului.

„În concluzie, analiza conținutului programelor audiovizuale invocate de petiționar a arătat că felul în care au fost redactate și prezentate unele informații bazate pe fapte a fost lipsit de rigoare și acuratețe, fiind astfel susceptibil de a induce în eroare publicul în privința faptelor”, se menționează în comunicatul CA.

În ceea ce privește solicitarea ca Jurnal TV să fie obligat să afișeze constant un avertisment privind natura umoristică a emisiunii, Consiliul Audiovizualului a precizat că nu are competența de a impune conținut editorial televiziunilor.

Judecătoria Chișinău a respins, pe 5 mai, acțiunea intentată de Partidul Mișcarea Alternativă Națională, alificând-o drept neîntemeiată.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: