Nadejda Coptu/NewsMaker

Marina Tauber va merge astăzi acasă? Curtea de Apel decide soarta deputatei

Magistrații Curții de Apel Chișinău examinează, în aceste momente, recursul formulat de avocații deputatei Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, vizată în două cauze penale, care solicită anularea arestului prevenit în Penitenciarul nr. 13. Vicepreședinta formațiunii politice a fost escortată de mascații CNA la ședința de judecată.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, deputata Marina Tauber a fost escortată la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorii Înaltei Curți s-au întrunit în ședință pentru a examina recursul avocaților Marinei Tauber, care cer anularea măsurii de arest preventiv în izolatorul nr.13. Se întâmplă după ce  magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au prelungit, pe 16 august, arestul în izolator al alesei poporului cu încă 20 de zile, respingând, astfel, cerere depusă de avocați, care au cerut aplicarea unei măsuri non-privative de libertate.

Precizăm că mai mulți simpatizanți ai Partidului „ȘOR” au protestat astăzi, 23 august, la Președinție, cerând eliberarea Marinei Tauber din penitenciar și demisia actualei guvernări, pe care o acuză de „represiuni politice”. La acțiunea de protest au participat, inclusiv, mai mulți deputați ai formațiunii politice din Parlament, precum și deputați ai Partidului Comuniștilor. Aleșii poporului au susținut că au depus o scrisoare de garanție personală pentru eliberarea deputatei Marina Tauber.

***

Amintim că  Marina Tauber a fost reținută pe 21 iulie, după ce deputații au lipsit-o de imunitate parlamentară. Parlamentara este acuzată de falsificarea raportului privind gestiunea financiară a partidului pentru semestrul I al anului 2022, în intenția de a ascunde volumul mijloacelor financiare acumulate și volumul mijloacelor utilizate. Potrivit cererii de ridicare a imunității, Tauber este acuzată, de asemenea, că ar fi acceptat cu bună știință finanțarea Partidului Politic „Șor” din partea unui grup criminal organizat.

La 23 iulie, deputata Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la demersul procurorilor. P 16 august, magistrații Judecătoriei Chișinău au decis prelungirea arestului preventiv în izolator pentru încă 20 de zile. De atunci, ea este deținută în Penitenciarul nr. 13.

Deputata pledează nevinovată. Potrivit ei, dosarul a fost pornit pe numele său „la comandă”. Tauber acuză PAS și Președinția că și-ar fi „subjugat justiția”, în timp ce guvernarea declară că „așteaptă o finalitate în acest caz”, respingând acuzațiile alesei poporului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: