parlament.md

„Marionetă în mâinile guvernării” vs „Ați demonstrat că aveți caracter”: Raportul de activitate al CA, criticat și lăudat în Parlament

Consiliul Audiovizualului (CA) și-a prezentat raportul de activitate pentru anul 2023, în plenul Parlamentului. Documentul a fost, pe de o parte, criticat de opoziția parlamentară, care a acuzat instituția că ar fi devenit „o marionetă în mâinile guvernării”, iar pe de altă parte – lăudat de majoritatea parlamentară, formată din deputați ai partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS).

Amenzi de peste 3 milioane de lei, într-un an

Liliana Vițu a declarat în plenul Parlamentului că CA, instituție pe care o conduce, a urmărit, în activitatea sa, aplicarea consecventă a Codului serviciilor media audiovizuale și eliminarea graduală a factorilor care au împiedicat dezvoltarea producției audiovizuale locale.

Potrivit ei, anul trecut, CA a eliberat 9 licențe de emisie, 7 autorizații de retransmisiune. Totodată, CA a aplicat, în total, furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale 371 de sancțiuni, dintre care 103 avertizări publice, 266 de amenzi și 2 suspendări de licență de emisie pentru o perioadă de 2 luni. Suma totală a amenzilor a constituit 3 140 500 de lei.

„CA a întreprins eforturi de protejare a spațiului audiovizual național în vederea combaterii dezinformării și a discursului de ură. Astfel, distribuitorii de servicii media ce difuzau știri cu mesaje de susținere a invaziei și agresiunii militare asupra Ucrainei, interzise prin legislație, au fost sancționați”, a declarat Liliana Vițu.

Potrivit informațiilor conținute în Raportul de activitate, pe parcursul anului trecut a crescut numărul litigiilor în care a fost implicat CA, aproape dublându-se comparativ cu anul 2022. Liliana Vițu a precizat, însă, că „toate deciziile instanțelor de judecată au fost în favoarea CA”.

Critici, laude și recomandări, de la deputați

Opoziția parlamentară s-a arătat nemulțumită de raportul prezentat de Liliana Vițu. Deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Adela Răileanu, i-a cerut majorității parlamentare să respingă documentul și să-și concentreze eforturile asupra „eliberării CA de sub controlul politic”.

„Constat cu dezamăgire cât de mare este discrepanța dintre realitatea urâtă pe care o trăiește audiovizualul nostru și imaginea idealizată, prezentată în acest raport. Este esențial ca atunci când vii în Parlament, în fața poporului, să descrii lucrurile așa cum sunt în realitate, nu așa cum convine puterii. Este evident că CA  a devenit o simplă marionetă în mâinile guvernări, incapabilă să își îndeplinească rolul fundamental”, a declarat Adela Răileanu.

Deputata PAS Ina Coșeru a răspuns, de la tribuna principală a Parlamentului, criticilor opoziției, care au acuzat autoritățile că au închis mai multe instituții media „incomode”, anul trecut. Ea a vorbit în limba rusă.

„Atunci când aceste canale vor arăta adevărul despre război, despre oamenii care mor, care rămân fără cei dragi, atunci nu vor fi închise. Jurnaliștii adevărați vor ajunge la lini frontului și vor arata adevărul”, a declarat Ina Coșeru.

„După dumneavoastră, am înțeles de unde a pornit termenul „presa galbenă”. A pornit de la dvs.”, a declarat, în replică, deputatul BCS Vladimir Odnostalco.

Președintele Parlamentului Igor Grosu, tot el lider al PAS, a lăudat și a mulțumit CA pentru activitatea sa din 2023.

„Vreau să vă mulțumesc pentru prestație. Tot ce ați auzit aici, faptul că atât de nocivi și acizi au fost cei din opoziție vorbește despre faptul că vă faceți bine meseria. Fără a vă lăuda, dar CA este una din puținele instituții care a demonstrat caracter”, a declarat Igor Grosu.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat în cele din urmă cu 55 de voturi PAS. Opoziția parlamentară a votat împotrivă.

În hotărârea aprobată, Parlamentul recomandă Consiliului Audiovizualului, în contextul desfășurării în toamna anului curent a scrutinelor electorale, să întreprindă măsurile necesare pentru protejarea spațiului informațional național, evaluarea cazurilor de dezinformare în conținuturile audiovizuale și monitorizarea furnizorilor de servicii media pentru a asigura informarea corectă a opiniei publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: