tv8.md

Mașina de lux a lui Rizea rămâne în Moldova. ARBI a înghețat mai multe bunuri

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a emis ordin de înghețare pe un imobil, situat într-o zonă rezidențială din municipiul Chișinău și un automobil de lux. Valoarea totală a bunurilor se ridică la 9 755 000 de lei. Potrivit surselor NM, este vorba despre mașina ex-deputatului român Cristian Rizea, extrădat recent în țara de origine.

Potrivit ARBI, ordinul de înghețare asupra asupra bunurilor a fost aplicat într-un dosar de spălare de bani aflat în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Ex-deputatul român a fost extrădat din Republica Moldova în România, în seara zilei de 27 aprilie 2023. Acesta a fost declarat persoană indizerabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de 15 ani. „Declararea străinului persoană indezirabilă este o măsură asiguratorie, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică”, declarau reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație.

În aceeași zi, autoritățile române au anunțat că Rizea urmează să fie încarcerat.

Pe 28 aprilie, presa din România a scris că Rizea a fost încarcerat în Penitenciarul din Vaslui, unde va rămâne pe durata perioadei de acomodare – carantina, cum este denumită oficial – timp în care se va finaliza procedura privind stabilirea închisorii unde va fi executată pedeapsa. Perioada de carantină în cazul persoanelor încarcerate se întinde pe durata a 21 de zile.

***

Fostul deputat român Cristian Rizea s-a refugiat la Chişinău în 2017, cu o lună înainte de a fi condamnat în prima instanţă în România la 4 ani şi 8 luni de închisoare pentru acţiuni de corupţie.

Rizea a devenit cunoscut publicului larg din Republica Moldova la sfârşitul primăverii anului 2021, când s-a lansat în politică cu formaţiunea „NOI”. Ulterior, el a început să înregistreze video şi să distribuie pe reţelele de socializare aşa zisele „dezvăluri”, în urma cărora a fost denunţat de mai multe ori pentru defăimare.

Rizea a fost lipsit, la finele anului 2021, de dreptul de a avea statut de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chişinău, care a mai respins şi solicitarea lui Rizea privind suspendarea decretului prezidenţial din 2020 prin care i-a fost retrasă cetăţenia Republicii Moldova.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a inclus Rusia pe lista țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Comisia Europeană a anunțat includerea Rusiei pe lista Uniunii Europene a țărilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Decizia a intrat în vigoare la 29 ianuarie. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a precizat că măsura are drept scop sporirea presiunii financiare asupra Kremlinului.

„UE a inclus astăzi Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare a banilor. Acest lucru va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a declarat Kaja Kallas.

Oficiala europeană a subliniat că orice instrument de presiune este important pentru a forța Moscova să accepte „negocieri reale”. Totodată, ea a menționat că actualele discuții de la Abu Dhabi nu par serioase, în condițiile în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile din Ucraina.

Includerea unei țări pe „lista neagră” a UE presupune înăsprirea semnificativă a controlului asupra operațiunilor financiare care implică organizații sau persoane din statul respectiv. Aceasta înseamnă verificări aprofundate pentru toate tranzacțiile, solicitarea unui număr mai mare de documente privind beneficiarii reali și proveniența fondurilor, precum și aprobări suplimentare din partea comisarilor specializați ai noii Autorități Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA).

Pe această listă se află deja, printre altele, Coreea de Nord, Iranul și Afganistanul.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF) a suspendat încă din 2023 calitatea de membru a Rusiei, ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei, însă la acel moment nu a inclus-o pe nicio listă de risc, potrivit currenttime. Ulterior, FATF a fost în repetate rânduri îndemnată să plaseze Federația Rusă pe lista neagră sau gri.

Împotriva includerii Rusiei pe lista UE s-au pronunțat nu doar India, ci și alte state din grupul BRICS – Brazilia, China și Africa de Sud.

Scheme de ocolire a sancțiunilor: rolul platformei A7 și al lui Ilan Șor

Afacerile ilegale ale Rusiei sunt coordonate și prin platforme alternative de plată, inclusiv A7 – un sistem de plăți transfrontaliere prin criptomonede fondat de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit unei investigații Financial Times, citată de Holod, platforma ar fi fost creată pentru a ajuta mediul de afaceri rus să eludeze sancțiunile impuse de Statele Unite și alte state occidentale.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, și în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: