Mazeiks s-a întâlnit cu Krasnoselski, la sfârșit de mandat. Liderul de facto de la Tiraspol a mulțumit UE și s-a plâns pe Chișinău

Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, a efectuat o vizită la Tiraspol la finalul mandatului, unde a avut o întrevedere cu liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski. Potrivit unui comunicat al organului responsabil de relațiile externe ale regiunii transnistrene, în cadrul întâlnirii, cei doi au discutat despre stabilitatea în regiune și alegerile parlamentare din septembrie.

Krasnoselski a apreciat rolul Uniunii Europene în menținerea stabilității în regiune, menționând totodată dificultățile economice cu care se confruntă regiunea transnistreană.

La rândul său, Janis Mazeiks a salutat „deschiderea autorităților de la Tiraspol și dorința lor de cooperare“. „Mai sunt multe de realizat, pentru că există probleme a căror rezolvare nu a progresat în această perioadă. Apreciez foarte mult că s-a reușit menținerea stabilității”, a spus ambasadorul, citat de organul responsabil de relațiile externe ale regiunii.

Potrivit sursei citate, discuțiile au abordat și tema alegerilor parlamentare din R. Moldova. Krasnoselski a subliniat că moldovenii din stânga Nistrului „au dreptul legal de a vota și că orice încercare de a limita acest drept, inclusiv prin reducerea secțiilor de vot sau prin acuzații de minare, ar avea un caracter politic și speculativ”.

„Informațiile privind reducerea numărului de secții de vot pentru transnistreni au, în opinia mea, un caracter politic. Dacă privim istoricul, la ultimele alegeri parlamentare au fost deschise 41 de secții, iar totul s-a desfășurat normal. Toți cetățenii au votat, au existat anumite probleme, dar fiecare și-a exercitat dreptul de vot liber și democratic”, a menționat liderul transnistrean nerecunoscut.

Precizăm că la stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

***

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Poate NATO ajuta Moldova să-și protejeze spațiul aerian? Ce spun MAE și șefa Oficiului NATO la Chișinău

Republica Moldova conlucrează atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Cu UE, țara beneficiază de Instrumentul European pentru Pace pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, iar cu NATO are obiectivul de a identifica asistența necesară pentru contracararea dronelor. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, întrebat dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

Valeriu Mija a spus că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate aproximativ 34 de incidente cu drone sau traversări ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete balistice.

„Sistemul de apărare antiaeriană, care a fost moștenit din Uniunea Sovietică, a fost destinat la alt tip de reacții. Acum, sistemul este în remodelare și în modernizare (…) prin procurarea diferitor sisteme de detectare, cum ar fi radare, și suntem în contact atât cu Uniunea Europeană – beneficiem de instrumentul facilității europene (…) anume pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, aici vorbim nu numai de radare, dar de interceptori, care să intercepteze dronele – , totodată conlucrăm și cu Alianța Nord Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia de DCB, anume pentru contracararea dronelor. (…) Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, inclusiv și cu Alianța Nord Atlantică, prin mecanismul de DCB”, a comunicat Mija, în cadrul unui briefing dedicat rezultatelor summitului NATO de la Ankara.

Șefa Oficiului de Legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, Agne Gleveckaite, a declarat că „parteneriatul NATO-Moldova este foarte ferm”. „Noi intensificăm această cooperare în baza necesităților și solicitărilor din partea Moldovei”, a adăugat Agne Gleveckaite.

Potrivit lui Valeriu Mija, Carta Organizației Națiunilor Unite „permite statelor neutre să ia atitudine față de un stat agresor” și statul neutru „are dreptul la autoapărare”. „Și acest drept permite să ne adresăm la diferiți parteneri, inclusiv și la Alianța Nord Atlantică, cu care avem parteneriat, și la Uniunea Europeană. Și statele partenere au dreptul să ne ofere nouă asistență pentru ca noi să exercităm sistemul de apărare”, a adăugat Mija.

Agne Gleveckaite a adăugat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: