Mazeiks s-a întâlnit cu Krasnoselski, la sfârșit de mandat. Liderul de facto de la Tiraspol a mulțumit UE și s-a plâns pe Chișinău

Șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, Janis Mazeiks, a efectuat o vizită la Tiraspol la finalul mandatului, unde a avut o întrevedere cu liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski. Potrivit unui comunicat al organului responsabil de relațiile externe ale regiunii transnistrene, în cadrul întâlnirii, cei doi au discutat despre stabilitatea în regiune și alegerile parlamentare din septembrie.

Krasnoselski a apreciat rolul Uniunii Europene în menținerea stabilității în regiune, menționând totodată dificultățile economice cu care se confruntă regiunea transnistreană.

La rândul său, Janis Mazeiks a salutat „deschiderea autorităților de la Tiraspol și dorința lor de cooperare“. „Mai sunt multe de realizat, pentru că există probleme a căror rezolvare nu a progresat în această perioadă. Apreciez foarte mult că s-a reușit menținerea stabilității”, a spus ambasadorul, citat de organul responsabil de relațiile externe ale regiunii.

Potrivit sursei citate, discuțiile au abordat și tema alegerilor parlamentare din R. Moldova. Krasnoselski a subliniat că moldovenii din stânga Nistrului „au dreptul legal de a vota și că orice încercare de a limita acest drept, inclusiv prin reducerea secțiilor de vot sau prin acuzații de minare, ar avea un caracter politic și speculativ”.

„Informațiile privind reducerea numărului de secții de vot pentru transnistreni au, în opinia mea, un caracter politic. Dacă privim istoricul, la ultimele alegeri parlamentare au fost deschise 41 de secții, iar totul s-a desfășurat normal. Toți cetățenii au votat, au existat anumite probleme, dar fiecare și-a exercitat dreptul de vot liber și democratic”, a menționat liderul transnistrean nerecunoscut.

Precizăm că la stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

***

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSEȘ/Facebook

Sindicatele din educație cer creșteri salariale de cel puțin 20–30%, după întâlnirea cu Tofan: „Majorarea de 14% anunțată nu este suficientă”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) consideră insuficientă majorarea salarială de 14% discutată pentru 2027 și insistă asupra unei creșteri de cel puțin 20–30%. Poziția a fost reiterată pe 1 septembrie, în urma negocierilor cu Guvernul, la care a participat și premierul Vasile Tofan.

Discuțiile au vizat situația salariilor din sistem, plata unică de 4 mii de lei promisă angajaților și modificările la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

Sindicatele susțin că o majorare de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Potrivit datelor prezentate de FSEȘ, în 2025 salariul mediu pe economie a fost de 15.594 de lei, în timp ce în învățământ a constituit 12.942 de lei, diferența fiind de aproximativ 17%. În primul trimestru al anului 2026, decalajul ar fi crescut la 18,5%: 15.987 de lei față de 13.090 de lei.

„Datele Biroului Național de Statistică arată o diferență constantă de 17–19% între salariul mediu din educație și media pe economie. Exemplul concret al unui tânăr specialist demonstrează clar că majorarea de 14% anunțată nu este suficientă. Dacă în 2026 salariul brut unui debutant este de 10 780 lei, în 2027, cu compensație și majorarea de 14%, acesta ar ajunge la 13 490 lei. Creșterea nu reduce decalajul, ci doar îl menține”, susține FSEȘ.

În aceste condiții, Federația anunță că va continua să ceară o majorare salarială de cel puțin 20–30%. Subiectul urmează să fie discutat în continuare cu Guvernul pe parcursul lunii septembrie.

În ceea ce privește plata unică de 4.000 de lei pentru angajații din educație și cercetare, sindicatele și Guvernul au convenit ca aceasta să fie reglementată printr-o hotărâre de Guvern până pe 10 septembrie.

Potrivit FSEȘ, urmează să fie achitate și alte plăți negociate anterior, inclusiv prima anuală și plățile pentru materiale didactice.

Amintim, premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 19 noiembrie că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut atunci scuze că majorările promise pentru 1 septembrie au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii – AICI.

Cum vor crește salariile din educație în 2027 am explicat – AICI.

Ce cred profesorii despre cei 4 mii de lei și creșterile salariale promise, am scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: