În Republica Moldova se pregătește plafonarea salariilor directorilor întreprinderilor de stat. Unii dintre ei primesc peste 100 de mii de lei pe lună, iar cu tot cu prime și sporuri, veniturile lor anuale pot depăși un milion de lei. În același timp, statul nu știe exact câte întreprinderi deține și cum îi sunt folosite bunurile, iar controalele financiare au scos la iveală nereguli de ordinul miliardelor de lei. NewsMaker a analizat raportul comisiei parlamentare de anchetă și prezintă constatările acesteia și schimbările pe care le pregătesc autoritățile.
Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat pe 5 noiembrie că a început să elaboreze un proiect de lege pentru plafonarea remunerațiilor directorilor întreprinderilor de stat și ale adjuncților lor. Proiectul prevede și acordarea primelor în funcție de rezultatele întreprinderilor.
Inițiativa vine după scandalurile legate de salariile mari ale directorilor întreprinderilor de stat și după ce o comisie parlamentară de anchetă a identificat probleme sistemice în administrarea patrimoniului statului.
Comisia a fost constituită pe 2 iulie, în urma scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA. La conducerea ei a fost desemnat Dinu Plîngău, deputat în fracțiunea PAS și reprezentant al Partidului Demnitate și Adevăr.
Scandalul a izbucnit după ce au ieșit la iveală salariile neobișnuit de mari ale unor angajați ai MoldATSA, în special ale celor din conducere. Jurnaliștii au descoperit și informații inexacte în CV-ul fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli.
Printre angajații cu salarii mari se număra și verișoara președintei Maia Sandu, Anastasia Taburceanu. În calitate de purtătoare de cuvânt a întreprinderii, ea primea între 58 de mii și 149 de mii de lei pe lună. După scandal, Taburceanu a demisionat și a restituit întreprinderii peste 1,1 milioane de lei.
Ce a arătat raportul?
În raportul de 45 de pagini, comisia a identificat mai multe probleme. Una dintre principalele constatări este că statul nu are o evidență completă și exactă a întreprinderilor pe care le deține și a bunurilor pe care acestea le administrează.
În plus, profitul companiilor de stat variază considerabil de la un an la altul, iar cea mai mare parte este generată de câteva întreprinderi mari. Salariile directorilor sunt adesea stabilite fără a ține cont de rezultatele financiare ale companiilor pe care le conduc.
O altă problemă o constituie numeroasele încălcări în activitatea întreprinderilor de stat. Controalele financiare depistează încălcări de ordinul miliardelor de lei, dar statul nu dispune de informații complete despre cine a fost tras la răspundere pentru acestea și dacă prejudiciul cauzat a fost recuperat.
La data de 6 noiembrie, hotărârea Parlamentului privind raportul comisiei nu fusese încă publicată.
Statul nu știe câte întreprinderi are și de câte bunuri dispune
Numărul întreprinderilor de stat diferă considerabil de la un registru la altul, a constatat comisia.
În august 2026, în Registrul de stat al persoanelor juridice figurau 513 întreprinderi de stat. În același timp, registrul patrimoniului public, ținut de Agenția Proprietății Publice (APP), cuprindea la începutul anului 2025 doar 163 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat.
Cele două registre cuprind categorii diferite de entități și reflectă situația din perioade diferite. Potrivit comisiei, diferențele se explică în principal prin datele neactualizate și prin numărul mare de întreprinderi inactive care figurează de zeci de ani în registre, deoarece procedurile de lichidare nu au fost finalizate.
Totodată, aproape jumătate dintre întreprinderile de stat nu funcționează în fapt. Potrivit analizei centrului economic Expert-Grup, bazate pe concluziile comisiei, la începutul anului 2026 funcționau doar 77 dintre cele 152 de întreprinderi de stat. Alte 28 se aflau în proces de insolvabilitate, 14 în proces de lichidare, iar 33 nu desfășurau nicio activitate economică.
Unele dintre aceste proceduri se prelungesc timp de zeci de ani. În medie, procesul de insolvabilitate durează șapte ani, iar cel de lichidare, 13 ani. Totodată, pentru 15 dintre cele 28 de întreprinderi aflate în proces de insolvabilitate, statul nici măcar nu dispune de date financiare.
Au fost constatate probleme și în administrarea bunurilor imobile ale statului. Potrivit Registrului patrimoniului public, statul deține peste 5.700 de terenuri și 4.200 de clădiri și încăperi, cu o valoare contabilă totală de aproape 35 de miliarde de lei.
Autoritățile însă nu știu întotdeauna cum sunt folosite terenurile care le aparțin și cine trebuie să plătească pentru ele. De exemplu, doar pe terenurile Administrației de Stat a Drumurilor au fost identificate 137 de construcții private pentru care nu se încasează chirie pentru folosirea terenurilor pe care sunt amplasate. În Registrul patrimoniului public figurau doar 12 contracte de locațiune pentru terenuri pe care se află construcții private.
Cine aduce profit statului și cine îi aduce pierderi?
Întreprinderile de stat administrează active cu o valoare totală de aproximativ 66,2 miliarde de lei. Din 2019 până în 2025, veniturile lor totale au crescut de peste trei ori, de la 22,2 miliarde la 68,7 miliarde de lei. O parte semnificativă a acestei creșteri este însă legată de achizițiile de gaze de după 2022, iar rezultatele financiare ale întreprinderilor variază considerabil de la un an la altul.
Cea mai mare parte a profitului net cumulat în perioada 2019–2025 a fost generată de doar câteva companii, printre care Energocom și Aeroportul Internațional Chișinău, cu câte 1,3 miliarde de lei, Loteria Națională, cu aproximativ un miliard de lei, și Moldtelecom, cu 648 de milioane de lei.
În același timp, cele mai mari pierderi în această perioadă au fost acumulate de Calea Ferată din Moldova, cu 798 de milioane de lei, CET-Nord, cu 140 de milioane de lei, și Aeroportul Mărculești, cu 123 de milioane de lei.
Totodată, după cum remarcă experții Expert-Grup, rezultatele financiare ale multor întreprinderi de stat depind în mare măsură de tarifele reglementate și de prețurile mondiale la resursele energetice, pe lângă eficiența conducerii acestora.
Salariile angajaților întreprinderilor de stat cresc însă mai repede decât indicatorii de productivitate folosiți de comisie. Din 2019 până în 2025, salariul median a crescut cu 79%, de la 7.980 la 14.286 de lei, în timp ce venitul median pe angajat a crescut cu 67%. Totodată, creșterea veniturilor, în special în sectorul energetic, poate reflecta modificarea prețurilor, fără o creștere reală a productivității.
Salarii de până la 123 de mii de lei și venituri de ordinul milioanelor pentru directori
Cele mai mari salarii medii dintre întreprinderile incluse în eșantionul comisiei au fost înregistrate la MoldATSA. Din 2019, acestea au crescut cu 93%, ajungând la 63,6 mii de lei pe lună. La Energocom, salariul mediu este de 50,5 mii de lei.
Prin comparație, la Calea Ferată din Moldova, care a acumulat cele mai mari pierderi, salariul mediu este de doar 9,3 mii de lei – cel mai mic dintre marile companii de stat.
„Astfel, cele mai mari salarii din sectorul de stat sunt plătite acolo unde veniturile obținute din poziția de monopol permit acest lucru, iar cele mai mici, acolo unde restructurarea se prelungește. În niciunul dintre cazuri, nivelul salarizării nu este legat de eficiența conducerii, confirmată prin documente”, se arată în raport.
Comisia a analizat separat salariile conducătorilor întreprinderilor de stat. În medie, directorii primeau 37,6 mii de lei pe lună, iar salariul maxim ajungea la 123,1 mii de lei. Remunerațiile directorilor erau, în medie, de 2,7 ori mai mari decât salariile angajaților, iar în unele cazuri le depășeau de peste opt ori.
De exemplu, directorul Aeroportului Internațional Chișinău primea 123,1 mii de lei, în timp ce salariul mediu al angajaților era de 29,2 mii de lei. La MoldATSA, aceste valori erau de 112,6 mii și, respectiv, 63,6 mii de lei.
La Poșta Moldovei, potrivit calculelor comisiei, conducătorul primea aproximativ 74 de mii de lei, în timp ce salariul mediu al angajaților era de circa 9 mii de lei. Compania însăși a contestat metodologia de comparație. Aceasta a explicat că în remunerația directorului au fost incluse primele, compensațiile și alte plăți. Potrivit calculelor companiei, dacă se folosește o metodologie comparabilă, salariul mediu lunar al directorului era de 43,8 mii de lei, de 4,9 ori mai mare decât media pe întreprindere.
Funcționari în 13 consilii de administrație și încălcări de ordinul miliardelor
O altă problemă identificată de comisie este cumularea funcțiilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. Participarea în astfel de consilii le poate aduce funcționarilor, pe lângă salariul de bază, venituri suplimentare semnificative.
Potrivit datelor prezentate în septembrie de președintele comisiei, Dinu Plîngău, în consiliile de administrație erau 1.648 de locuri. Unii funcționari făceau parte simultan din consiliile a opt, nouă sau chiar 13 întreprinderi și primeau pentru aceasta până la 400 de mii de lei pe an.
De exemplu, potrivit lui Plîngău, Natalia Patrașcu, angajată a Agenției Proprietății Publice, a făcut parte, pe parcursul unui an, din nouă consilii de administrație și a primit 211 mii de lei. Patrașcu a declarat în ședința comisiei că își îndeplinea atribuțiile.
În total, cheltuielile pentru remunerarea membrilor organelor colegiale de conducere ale întreprinderilor de stat au crescut cu 137% între 2017 și 2025, de la 11,6 milioane la 27,5 milioane de lei. Plățile au continuat chiar și la unele întreprinderi care nu desfășurau activitate economică.
Problema depășește însă nivelul remunerațiilor. Comisia a examinat și rezultatele controalelor financiare la întreprinderile de stat, care au scos la iveală numeroase încălcări și probleme în evidența activelor.
După cum a relatat Radio Moldova, numai în opt entități de stat de importanță strategică auditorii au depistat probleme financiare și încălcări în valoare totală de cel puțin 3,5 miliarde de lei.
La Energocom este vorba despre 1,87 miliarde de lei, sumă legată, printre altele, de evidența stocurilor de gaze și a creanțelor. La Moldtelecom, problemele identificate au fost evaluate la peste 1,17 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este legată de pierderile generate de furnizarea serviciilor de telefonie fixă la tarife care nu s-au schimbat din 2004.
Totodată, sumele enumerate acoperă mai multe tipuri de probleme financiare, de la pierderi și cheltuieli ineficiente până la creanțe contestate, venituri neîncasate și încălcări ale normelor contabile. Doar o parte dintre aceste sume poate reprezenta prejudicii directe aduse statului sau sustrageri de fonduri.
O altă problemă este însă că statul nu știe cum s-au încheiat multe dintre controale. Din 2023 până la sfârșitul primei jumătăți a anului 2026, inspectorii financiari au efectuat 126 de controale la organizații cu capital de stat. Materialele a 45 dintre acestea au fost transmise organelor de drept.
Comisia însă nu a primit informații complete despre câte cauze penale au fost pornite în urma controalelor, cine a fost tras la răspundere și ce sume au fost recuperate.
Ce recomandă comisia?
În urma anchetei, comisia a formulat aproximativ 25 de recomandări. Printre principalele propuneri se numără următoarele.
- Limitarea prin lege la cinci luni a perioadei în care o persoană poate conduce interimar o întreprindere de stat, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult încă două luni.
- Corelarea salariilor conducătorilor cu rezultatele activității întreprinderilor.
- Concentrarea monitorizării de către stat asupra celor 10–15 întreprinderi cu cea mai mare importanță pentru țară.
- Punerea în ordine a registrelor de stat, astfel încât autoritățile să dispună de informații complete și veridice despre numărul întreprinderilor de stat și bunurile care le aparțin.
- Reorganizarea Agenției Proprietății Publice pentru a reduce influența politică asupra activității acesteia.
Raportul cuprinde și alte propuneri menite să sporească transparența administrării întreprinderilor de stat și să consolideze controlul asupra activității lor.
Ce schimbări ar putea urma?
Pe fondul încălcărilor constatate, autoritățile au început deja să pregătească modificări legislative. Pe 5 noiembrie, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat elaborarea unui proiect de lege care urmează să plafoneze salariile directorilor întreprinderilor de stat și ale adjuncților acestora, să coreleze primele cu rezultatele financiare ale companiilor și să oblige întreprinderile să publice informații despre remunerațiile conducerii.
Deocamdată, plafoanele salariale concrete și modul de calcul al acestora nu au fost stabilite. Nu se știe nici cum vor fi aplicate noile restricții contractelor de muncă în vigoare. APP primește propuneri la proiectul de lege până pe 20 noiembrie. După elaborare, documentul va trebui să treacă prin etapele necesare de avizare și prin procedura legislativă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
