Agricultorii din Republica Moldova, specializați în cultivarea merelor, vor avea posibilitatea de a-și comercializa produsele fără restricții pe piața din India. Premierul Dorin Recean a declarat că această decizie va contribui semnificativ la creșterea competitivității produselor moldovenești pe plan internațional.
Potrivit șefului Guvernului, India reprezintă cea mai mare piață de desfacere pentru merele moldovenești. În cadrul perioadei de testare, inițiate în anul 2023, au fost exportate aproximativ 340 de tone de mere autohtone către această destinație.
„Republica Moldova a demonstrat că poate extinde piețele de export pentru produsele sale agricole. Vom continua să sprijinim producătorii locali pentru a le asigura accesul pe noi piețe internaționale și pentru a consolida un mediu de afaceri stabil și predictibil”, a declarat premierul Dorin Recean.
Reprezentanții Guvernului au subliniat că rezultatele testelor inițiale au confirmat respectarea standardelor fitosanitare impuse de autoritățile indiene. Primele livrări experimentale de mere moldovenești au fost realizate în luna ianuarie 2023, acestea fiind transportate pe cale maritimă.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
În Moldova se planifică desființarea celor 32 de raioane și crearea, în locul lor, a trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud. Conceptul reformei administrativ-teritoriale a fost prezentat pe 1 octombrie de premierul Vasile Tofan și de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. NewsMaker a analizat cum s-ar putea schimba harta Moldovei și ce se va întâmpla cu impozitele, alegerea funcționarilor și serviciile publice.
Ce spun autoritățile despre reformă
1. Ce se va întâmpla cu raioanele și cum va arăta noua hartă a Moldovei?
Raioanele, în forma lor actuală, vor fi desființate. În locul lor vor fi create trei regiuni, ale căror limite teritoriale vor urma în mare parte limitele „regiunilor de dezvoltare” existente din 2006.
Regiunea de Nord va reuni 11 raioane actuale, cu o populație de 514 mii de persoane, și va avea centrul administrativ la Bălți. Regiunea de Centru va include 13 raioane, cu o populație de 670 de mii de persoane, și va avea centrul administrativ la Chișinău. Regiunea de Sud va reuni șapte raioane actuale, cu centrul administrativ la Cahul.
Chișinău și Bălți nu vor fi însă integrate în regiunile ale căror centre administrative vor deveni. Cele două municipii vor continua să existe ca unități administrativ-teritoriale separate.
Deocamdată, nu este clar dacă denumirile raioanelor actuale vor fi păstrate ca denumiri geografice și dacă vor fi folosite în continuare, de exemplu, în adresele poștale.
Facebook/Vasile Tofan
2. Ce se va întâmpla cu Chișinău, Găgăuzia și alte teritorii cu statut special?
Redesenarea hărții nu va afecta întreaga țară. Teritoriile cu statut special de administrare vor rămâne în afara competenței noilor autorități regionale. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, Găgăuzia – statutul de autonomie, iar Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul al doilea.
3. Numărul primăriilor se va reduce drastic?
Da. În întreaga țară va continua procesul de comasare a localităților. Potrivit lui Alexei Buzu, până în 2027, în Nord vor rămâne 81 de primării în loc de 306, în Centru – 96 în loc de 349, iar în Sud – 48 în locul celor 165 actuale.
Deși numărul primăriilor se va reduce, autoritățile susțin că principalul obiectiv al reformei este descentralizarea. Premierul a precizat că Guvernul dorește ca primăriile să aibă mai multe posibilități, resurse și competențe reale pentru a rezolva problemele locale.
4. Va trebui să mergem în centrul regional pentru certificate și servicii?
Autoritățile promit că serviciile de zi cu zi vor rămâne în aceleași localități. Tofan a dat asigurări că, dacă o persoană are nevoie de un serviciu în Edineț, nu va fi trimisă la Bălți, iar dacă îl poate obține în Soroca, nu va trebui să meargă la Chișinău.
Potrivit premierului, serviciile vor fi prestate în continuare acolo unde sunt oferite acum. Guvernul promite că obiectivele de importanță vitală, precum muzeele, școlile sportive și casele de cultură, dar și serviciile arhitecților raionali vor trece din administrarea raioanelor desființate în gestiunea primăriilor orașelor care sunt în prezent centre raionale.
5. Atunci, de ce este nevoie de trei regiuni noi?
Noile regiuni nu se vor ocupa de gestionarea zilnică a serviciilor locale, ci de realizarea unor proiecte mari de infrastructură, care depășesc limitele unui singur sat sau oraș: alimentarea cu apă prin conducte magistrale, drumuri și gestionarea deșeurilor. În plus, autoritățile regionale vor avea sarcina de a atrage investiții.
Potrivit autorităților, pentru valorificarea fondurilor din planul european de creștere economică, în valoare de 1,9 miliarde de euro, noile regiuni vor trebui să pregătească proiecte ample și de calitate pentru dezvoltarea regională. Cu alte cuvinte, regiunile trebuie să ajute primăriile să realizeze ceea ce nu pot face fiecare pe cont propriu.
6. Cum vom vota la alegerile din 2027?
Consiliile raionale vor fi desființate și înlocuite cu noi organe reprezentative – consiliile regionale. Tranziția va avea loc în cadrul următorului ciclu electoral, în 2027.
Alegătorii vor primi câte trei buletine de vot: unul pentru alegerea primarului localității lor, unul pentru consiliul local și unul pentru consiliul regional. Pentru consiliul regional, vor putea vota liste de partid sau candidați independenți.
Conducerea noilor regiuni nu va fi aleasă prin vot direct. Consilierii regionali aleși de cetățeni vor alege, la rândul lor, președintele regiunii și adjuncții acestuia. După același principiu este aleasă în prezent conducerea consiliilor raionale.
7. Vor fi concediați funcționarii în masă?
Reforma va duce inevitabil la reducerea aparatului birocratic. Potrivit premierului, dacă la nivel regional vor exista mai puține structuri și atribuții, nu ar fi logic să fie păstrat același număr de funcționari. Tofan este însă convins că specialiștii buni nu vor rămâne fără un loc de muncă, deoarece serviciile teritoriale și primăriile se confruntă deja cu un deficit de personal.
Premierul a mai menționat că aproximativ jumătate dintre angajații administrației publice locale au ajuns la vârsta de pensionare. În aceste condiții, consideră el, specialiștilor calificați nu le va fi greu să găsească un nou loc de muncă.
8. Va economisi reforma bani și când va începe?
Economisirea directă a banilor publici nu este principalul obiectiv al reformei. Fondurile raioanelor desființate vor fi redirecționate către instituțiile și primăriile care vor prelua atribuțiile acestora.
Autoritățile intenționează să adopte din timp, în Parlament, pachetul de legi necesare. Pentru tranziție este prevăzută o perioadă de aproximativ un an, înaintea alegerilor din 2027. În acest timp, patrimoniul va trebui transferat în gestiunea noilor autorități, iar primăriile vor trebui consolidate și pregătite pentru noile mecanisme de finanțare.
9. Ce se întâmplă cu Transnistria?
Conceptul prezentat pentru reforma administrației publice locale de nivelul al doilea nu vizează regiunea transnistreană. În cadrul prezentării, nici Tofan, nici Buzu nu au menționat raioanele de est ale Moldovei. Nici prima etapă a reformei – amalgamarea voluntară a localităților – nu a vizat Transnistria.
Ce probleme vede un sociolog în reforma propusă
Modelul prezentat de Guvern rămâne deocamdată la nivel de concept. Forma finală urmează să fie stabilită prin lege, iar unele detalii se mai pot schimba. NM i-a cerut doctorului în științe sociologice Alexandr Macuhin să evalueze sistemul propus. El consideră corectă trecerea de la raioane la regiuni mai mari, care se vor ocupa de strategie și de coordonarea proiectelor de amploare. Potrivit lui, în sistemul actual este adesea neclar care sunt responsabilitățile primăriei și care sunt cele ale consiliului raional, ceea ce duce la ineficiență și creează riscuri de corupție.
Totodată, expertul identifică mai multe probleme serioase în varianta actuală a reformei.
Limitele teritoriale ale noilor regiuni
În primul rând, Macuhin atrage atenția asupra dezechilibrului geografic al noii hărți. El dă exemplul Găgăuziei, al cărei teritoriu nu formează un tot unitar. Fără consultări suplimentare, consideră expertul, noul sistem ar putea funcționa defectuos în zonele în care se întâlnesc limitele teritoriale ale autonomiei, Regiunii de Sud și Taracliei.
Expertul critică și tratarea raioanelor actuale drept „cărămizi indivizibile”. În opinia sa, noile limite teritoriale ar fi putut fi trasate mai precis. De exemplu, raionul Șoldănești este inclus în Regiunea de Centru, deși geografic este mai apropiat de Nord și de Bălți, iar raionul Căușeni, din sud, are legături mult mai strânse cu Chișinău decât cu Cahul.
De ce anume Chișinău, Bălți și Cahul
Macuhin pune sub semnul întrebării și alegerea centrelor administrative ale noilor regiuni. Expertul consideră ilogică amplasarea autorităților de nivelul al doilea în orașe care nu se află sub jurisdicția lor.
Dacă reforma urmărește să stimuleze dezvoltarea regională, în opinia sa, ar fi mai logic ca centrul administrativ al Regiunii de Centru să fie la Ialoveni, Strășeni sau Orhei, iar cel al Regiunii de Nord – la Edineț sau Ungheni.
În configurația propusă, consideră sociologul, Regiunea de Sud este slab integrată. În opinia sa, Cahul ar trebui să constituie o unitate separată, iar Cimișlia să devină centrul administrativ al zonei de sud. Deocamdată, rămâne neclar și din ce surse vor fi finanțate noile centre regionale.
Incertitudinea privind Transnistria
Macuhin numește o greșeală politică harta publicată de Guvern, pe care regiunea transnistreană este marcată cu o linie punctată, fără explicații suplimentare.
Potrivit lui, autoritățile ar fi trebuit să formuleze încă de pe acum și să explice public viziunea lor asupra acestui teritoriu în noul model. În caz contrar, consideră expertul, propagandiștii de la Tiraspol pot profita de acest lucru, declarând că Chișinăul planifică să împartă malul stâng în trei părți.
Pragul de 3 mii de locuitori
Sociologul consideră că o altă problemă a reformei este norma prevăzută pentru comasarea primăriilor – 3 mii de locuitori. Macuhin este convins că acest prag este ineficient de la bun început și insuficient fundamentat.
În opinia sa, ținând cont de situația demografică și de îmbătrânirea populației, Moldova ar putea avea din nou, destul de repede, sate slabe și neatractive pentru investiții, cu un nivel scăzut de colectare a impozitelor și administrații ineficiente.
Pentru comparație, Macuhin invocă experiența Estoniei, unde, deși populația era mai mică, pragul stabilit era de 6 mii de locuitori. Totuși, potrivit expertului, nici această soluție nu s-a dovedit cea mai reușită.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
