Андрей Мардарь / NewsMaker

Mihai Popșoi, despre cum ne apără neutralitatea de război, pericolul din Transnistria și (ne)implicarea altor partide în gestionarea crizelor

Statutul de neutralitate este singura metodă care ne poate asigura pacea și securitatea în Republica Moldova. Într-un interviu pentru presshub.ro, vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi, a declarat că și aceasta este îndoielnică, iar autoritățile nu își fac mari iluzii în acest sens.

„Dar în acest context complicat încercăm să valorificăm pe cât putem această neutralitate, inclusiv pentru a putea oferi tot sprijinul semenilor noștri din Ucraina, care vin în Republica Moldova în număr mare pentru a-și trage sufletul și a-și găsi aici liniștea sau a merge în continuare în UE”, a declarat Popșoi.

Întrebat de jurnaliștii români despre pericolul care vine din regiunea transnistreană, deputatul a accentuat că regimul secesionist de la Tiraspol a fost și continuă să fie vulnerabilitate pentru Republica Moldova.

„În aceste momente complicate informațiile de care dispunem, atât de la serviciile noastre, cât și de la serviciile de inteligență a partenerilor noștri occidentali ne spun că nu ar exista careva premise sau îngrijorări iminente că situația ar putea merge pe un scenariu agresiv venind din regiunea transnistreană. Dimpotrivă, vedem că în această perioadă un anumit calm. Desigur că aceste lucruri nu oferă nicio garanție, totul se poate schimba foarte repede. Dar pe moment lucrurile sunt stabile și nu putem decât să sperăm că așa vor rămâne”, a menționat Mihai Popșoi.

Totodată, vicepreședintele Parlamentului afirmă că de la începerea războiului în Ucraina, reprezentanții altor partide nu au pus umărul la gestionarea lucrurilor în țară.

„La nivelul autorităților locale, da, avem exemple de implicare a unor primari sau consilieri din alte partide politice. La nivel central însă suntem cam de unii singuri (…). Efortul societății și a Guvernului a fost unul remarcabil, însă pericolul este că aceste cifre ar putea să crească, mai ales dacă războiul s-ar extinde și în regiunea Odesa. Capacitățile noastre sunt la limită”, a mai spus Mihai Popșoi.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: