facebook/Mihail Druță

Mihail Druță nu va candida la alegerile parlamentare noi, din partea Platformei DA

Mihail Druță, candidatul propus de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) pentru a fi susținut de forțele pro-europene la alegerile parlamentare noi, pe circumscripţia uninominală Hânceşti, nu se va înscrie în cursa electorală. Într-o declarație publicată astăzi, 23 ianuarie, pe pagina sa de Facebook, el a scris că și-a dorit să participe la alegeri „doar în calitate de candidat comun al PPDA și PAS, dar și a cel puțin două formațiuni politice unioniste”.

Acceptând propunerea PPDA, am dat un acord prealabil și condiționat, prin care am declarat că voi participa la alegeri doar în calitate de candidat comun al PPDA și PAS, dar și a cel puțin două formațiuni politice unioniste. Este evident că acordul meu impunea inițierea neîntârziată a consultărilor corespunzătoare cu formațiunile politice vizate. Din păcate, numele meu a fost rostit în spațiul public în calitate de posibil candidat electoral comun până la încheierea unei înțelegeri între partidele pro-europene și cele unioniste”, a precizat Druță.

Totodată, Mihail Druță a făcut un apel către liderii Blocului electoral Unirea, Partidului Unității Naționale și Partidului Liberal Democrat să analizeze onest și temeinic situația din circumscripția electorală uninominală nr. 38, Hîncești, inclusiv rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și ale celor locale din 20 octombrie 2019, în vederea identificării și susținerii unui candidat comun „cu șanse electorale reale, nu imaginare”.

Precizăm că tot astăzi, liderul PDA, Andrei Năstase, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „Mihai Druţă nu este candidatul Platformei Demnitate şi Adevăr pentru alegerile parlamentare noi pe circumscripţia uninominală Hânceşti, ci este o propunere, o ofertă pentru toţi actorii politici de opoziţie, pro-europeni, naţionali, patriotici”.

Până acum, și-au anunțat candidații pentru alegerile de la Hâncești șase formațiuni politice: Partidul Socialiștilor: Ștefan Gațcan, Partidul ȘOR: Vitalie Balinschi, Partidul Democrat din Moldova: Ion Mereuță, Partidul Unității Naționale: Vlad Țurcanu, Partidul Acțiune și Solidaritate: Olesea Stamate și Partidul Liberal-Democrat – Anatolie Postolachi.

Amintim că, vineri, 24 ianuarie, este ultima zi când doritorii de a candida pot depune dosarele pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă care să colecteze semnături în susținerea candidaților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sprijinul Chișinăului pentru Kiev „depășește cuvintele”. Buzu, la Strasbourg, despre „cea mai importantă reformă” a Moldovei și „justiția” pentru Ucraina

Democrația locală și guvernanța bună sunt esențiale pentru reziliența democratică, iar Republica Moldova rămâne un sprijin ferm pentru Ucraina. Declarația a fost făcută de Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, pe 1 aprilie, în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Congresului Consiliului Europei. El a subliniat că protejarea drepturilor sociale și implicarea tinerilor în procesul decizional sunt vitale pentru stabilitatea și securitatea democratică. De asemenea, Buzu a invitat președinta Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, EPP/CCE), la sesiunea Comitetului Miniștrilor ce va avea loc la Chișinău în mai 2026, pentru a consolida cooperarea și dialogul constructiv între Moldova și Consiliul Europei.

„Experiența Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale ne-a inspirat să demarăm ceea ce consider cea mai importantă reformă a noastră — reconstrucția administrației publice locale”, a spus Buzu.

Pe lângă aspectele de guvernare, sesiunea a evidențiat și rolul esențial al tineretului în procesele politice. Potrivit lui Buzu, participarea tinerilor la luarea deciziilor trebuie să devină „o practică standard, nu o excepție”, pentru a garanta investiții durabile în democrație.

Secretarul General și-a reafirmat angajamentul ferm al Moldovei de a sprijini Ucraina, subliniind că acest sprijin „depășește cuvintele”. El a amintit că Comisia Internațională de Compensații pentru Ucraina, creată împreună cu Consiliul Europei și Olanda, va asigura „mecanisme de justiție și compensare”.

Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

În ianuarie 2026, Buzu a anunțat că Guvernul a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, care se va desfășura în patru etape, prima fiind consultările publice. La acestea au fost invitați primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experți, societatea civilă și cetățenii.

În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii autonome (Chișinău și Bălți) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Deși există mai multe municipii, doar Chișinău și Bălți funcționează ca unități administrative independente; celelalte fac parte din raioane.

Pe 15 martie 2025, Guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care propune două opțiuni pentru reorganizarea teritorială a țării: împărțirea în cinci regiuni sau în zece circumscripții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: