RuCompromat

Miliardar rus, despre viața după sancțiuni. Poate cheltui maximum £2 500 pe lună: „Sunt nevoit să fac singur curat, este neașteptat după 35 de ani”

Miliardarul rus Mihail Fridman a oferit un interviu pentru portalul Bloomberg, în care a povestit ce crede despre războiul din Ucraina și cum s-a schimbat viața sa după ce a fost inclus în lista persoanelor vizate de sancțiuni. Acesta susține că nu știe cum să trăiască mai departe, întrucât ar fi „captiv” la Londra: conturile sale sunt înghețate, acesta având dreptul să cheltuiască nu mai mult de 2 500 de lire sterline pe lună. „Nu pot nici să achit curățenia, sunt nevoit să fac curat singur”, s-a plâns acesta.

Fondatorul și coproprietarul „Alfa-bank” Mihail Fridman a povestit într-un interviu pentru Bloomberg ce crede despre invazia Rusiei în Ucraina și cum i s-a schimbat viața după ce a intrat în lista persoanelor sancționate.

Despre atacul asupra Ucrainei 

„Știam de la bun început că Ucraina se va opune”, a declarat omul de afaceri, care este originar din Lvov.

Miliardarul rus spune că nu și-a putut imagina că Vladimir Putin va decide un atac de amploare asupra Ucrainei. Pe 25 februarie, la o zi după anunțul cu privire la „operațiunea specială”, Fridman a expediat o scrisoare angajaților holdingului de investiții LetterOne și a calificat drept „tragedie” cele întâmplate. El a făcut îndemn la pace, însă nu l-a criticat la modul direct pe președintele rus.

Cu toate acestea, Mihail Fridman consideră că revenirea sa în Rusia i-ar putea pune în pericol siguranța.

Despre sancțiuni 

„Am fost șocat. Pur și simplu nu înțelegeam ce spune”, își amintește Fridman reacția pe care a avut-o când avocatul i-a spus că numele său a fost introdus în lista persoanelor sancționate, ceea ce înseamnă limitarea libertății sale de deplasare, precum și înghețarea conturilor.

„Europa nu înțelege cum stau lucrurile în Rusia”, este convins omul de afaceri. „În caz contrar, nu ar adopta sancțiuni față de oligarhi și oameni de afaceri. (…) Dacă UE consideră că eu pot să vin la Putin și să îi spun să înceteze războiul, iar el mă va asculta, mă tem că stăm foarte prost. Asta înseamnă că cei care adoptă astfel de decizii pur și simplu nu înțeleg ce se întâmplă în Rusia. Iar asta e periculos”, a menționat acesta.

Antreprenorul a mai spus că era de părere că relația sa cu Occidentul, parteneriatul cu companiile din Vest sau, de exemplu, programul de stagiu internațional în cadrul Alfa Fellowship îl vor proteja de sancțiuni.

„Am crezut sincer că suntem prietenii lumii vestice și că nu putem fi pedepsiți”, a spus Fridman.

Despre Putin și politică 

Mihail Fridman susține că nu a avut niciodată întrevederi tet-a-tet cu Vladimir Putin, ci doar unele comune cu alți oameni de afaceri. Miliardarul susține că liderul de la Kremlin păstrează distanța, iar „să îi spui lui Putin ceva împotriva războiului este egal cu sinuciderea”.

Bancherul rus mai spune că a încercat mereu să se țină la distanță de politică, iar acum regretă că a comunicat prea puțin cu prietenul său, Boris Nemțov. Ar fi făcut-o din teama că relația i-ar putea influența negativ afacerea. La fel, în 2012, i-a spus lui Vladimir Așurkov să plece din grupul „Alfa”, din cauza legăturii acestuia cu Alexei Navalnîi.

Despre viață 

Fridman a povestit cu ce probleme se confruntă la Londra după adoptarea sancțiunilor. După ce Marea Britanie s-a alăturat sancțiunilor UE, omul de afaceri este nevoit să ceară voie de la autoritățile britanice ca să își cheltuiască banii, iar acestea examinează cât de justificată este solicitarea. Potrivit Bloomberg, în prezent, bancherul rus are acces la circa 2500 de lire sterline pe lună.

Miliardarul susține că îi sunt blocate cardul bancar și conturile și nu poate să plătească nici măcar pentru curățenie: „Acum sunt nevoit să fac curat eu însumi. Este normal. Când eram student, trăiam în cinci la cămin. Însă după 35 de ani este neașteptat”.

„Însă problemele mele nici nu se compară cu cele ale ucrainenilor”, a adăugat Fridman.

Omul de afaceri deține și cetățenia Israelului, însă susține că nu intenționează să plece acolo, pentru că nu are o casă, iar banii îi sunt înghețați. „Sunt în captivitate aici”, spune acesta.

Acesta mai susține că nu deține vreun iaht sau avion – doar o casă la Londra, una la Moscova și un apartament la Lvov, care a aparținut părinților săi. În prezent, potrivit acestuia, acolo locuiesc 15 refugiați ucraineni.

„Nu știu cum să trăiesc mai departe, pur și simplu nu știu”, a mai spus omul de afaceri.

***

Coproprietarii „Alfa-bank” Mihail Fridman și Petr Aven au nimerit în lista sancțiunilor UE pe 28 februarie. În data de 15 martie și Marea Britanie s-a alăturat măsurilor punitive. Miliardarii au anunțat că vor contesta decizia.

Rusia a devenit deja cea mai sancționată țară din lume. După invazia Ucrainei, a întrecut la acest capitol Coreea de Nord și Iranul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan apără proiectul privind starea de război și de asediu: „Să nu creăm isterie pe loc gol. Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație”

Premierul Vasile Tofan susține că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Oficialul a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, după ce a fost întrebat de NewsMaker cum comentează criticile opoziției la adresa proiectului Ministerului Apărării și solicitarea de retragere a acestuia.

„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest draft de proiect”, a răspuns Tofan.

Ulterior, oficialul a fost întrebat de jurnaliști de ce este necesară o asemenea lege în acest moment și dacă există riscuri concrete la adresa securității.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ceea ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape 5 ani, trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut. Parcursul firesc este că lucrurile se discută la nivel de Guvern, se avizează în toate ministerele, se ia o decizie de Guvern și, după asta, proiectul de lege trece în Parlament, unde va fi dezbătut inclusiv în Comisia de securitate, inclusiv în alte comisii. După asta, eu cred că e și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și eu încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le are. (…) Considerăm că este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Atunci, noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză. Un stat care se respectă și care vrea să-și protejeze cetățenii nu lasă lucrurile la improvizare când riscurile se materializează”, a răspuns premierul.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.

Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat deja peste 800 de semnături.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: