Poate NATO ajuta Moldova să își protejeze spațiul aerian? Shekerinska: „Trebuie să facem mai mult”

Aliații NATO oferă sprijin Republicii Moldova pentru monitorizarea spațiului aerian, iar România are un rol de prim-plan în schimbul de informații și detectarea dronelor, a declarat secretara generală adjunctă a NATO, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în timpul vizitei sale la Chișinău cu ocazia celei de-a treia ediții Moldova Security Forum, oficiala a calificat încălcările spațiului aerian al Moldovei drept un comportament „periculos și iresponsabil” al Rusiei.

Întrebată dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze și să își apere spațiul aerian, Shekerinska a remarcat că amenințările aeriene sunt în creștere.

„Am văzut drone și rachete care au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova. Considerăm că acest comportament este periculos și iresponsabil. Este încă o dovadă a modului periculos și iresponsabil în care acționează Rusia, nu doar în Ucraina, ci și față de practic toți vecinii săi”, a declarat oficiala.

Secretara generală adjunctă a NATO a precizat că aliații oferă un sprijin important Moldovei și a evidențiat atât contribuția României, cât și a Uniunii Europene.

„De exemplu, România a avut un rol de prim-plan în schimbul de informații despre situația aeriană și amenințările din spațiul dumneavoastră aerian. Ea oferă și sprijin pentru detectarea dronelor și pentru reacția la pătrunderea acestora în spațiul aerian. Și Uniunea Europeană a sprijinit semnificativ Republica Moldova în achiziționarea radarelor de supraveghere aeriană, o componentă esențială a întregului sistem. Cu toții suntem de acord că trebuie să facem mai mult în acest domeniu”, a mai declarat oficiala pentru NM.

Precizăm, potrivit datelor Ministerului Apărării, făcute publice pe 9 octombrie, de la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian. Din 2022 – când Rusia a invadat militar Ucraina – și până în prezent, numărul total al acestora a ajuns la 93.

Doar ultimele șapte zile, pe fondul atacurilor rusești asupra țării vecine, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat opt incidente de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Dintre acestea, cinci au vizat survoluri ale unor obiecte aeriene, urmate de explozii la sol. Detalii – AICI.

Precizăm în acest context că Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat fragmente ale unor drone pe care era inscripția Gheran-2, însă Ozerov a pus la îndoială originea lor rusă, invocând posibilitatea unor provocări. Detalii AICI.

În august 2026, președinta Maia Sandu a declarat că unele drone ajung din întâmplare în Moldova, iar altele „pentru că sunt trimise”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: