Андрей Мардарь/Newsmaker

„Minciuni”. Dodon a comentat investigația despre salariul de 202 mii de lei, plătit de apropiații Kremlinului

Ex-președintele Republicii Moldova Igor Dodon a calificat drept „minciuni” investigația realizată de RISE Moldova, în parteneriat cu Centrul „Dossier”, în care se arată că socialistul a beneficiat de un salariu de 202 mii de lei pe lună în calitate de lider al Asociației Obștești „Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă”, iar banii au provenit inclusiv de la oameni de afaceri apropiați Kremlinului.

Potrivit lui Igor Dodon, materialul ar fi fost realizat la comandă, iar scopul ar fi sustragerea atenției de la problemele cu care se confruntă societatea.

Acest material realizat la comandă conține un amestec de minciuni, aproximări și interpretări cu rea-intenție în scop propagandistic, pentru a distrage atenția societății pentru o zi de la catastrofa spre care a împins țara președinta Maia Sandu și guvernul pe care l-a format Partidul ei Acțiune și Solidaritate”, a declarat Igor Dodon pentru agenția rusă pro-Kremlin TASS.

Vladimir Thorik, editorul de limba rusă al RISE Moldova, a postat pe pagina sa de Facebook solicitarea RISE adresată lui Dodon prin care i-a cerut să ofere informații despre finanțarea Asociației sale.

„Timp de trei săptămâni (din 11 octombrie), fostul președinte al Moldovei nu a găsit timp să formuleze răspunsuri despre finanțarea rusă și posibila influență a FSB-ului asupra lui”, a scris Thorik.

Amintim că jurnaliștii au depistat șase transferuri bancare din Rusia destinate asociației obștești din Moldova condusă de fostul președinte socialist. Însumate, e vorba de peste 20 de milioane de ruble, echivalentul a circa 5 milioane de lei sau aproximativ 300 de mii de dolari. Datele analizate arată că, din octombrie 2021 și până în aprilie 2022, adică în doar 7 luni, pe contul moldovenesc al asociației obștești condusă de Igor Dodon au intrat peste 20 de milioane de ruble rusești (aproximativ cinci milioane de lei).

Pentru salariul anual al lui Igor Dodon, în bugetul Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse a fost planificată suma de 1,6 milioane de lei (6,7 milioane de ruble). Deci, câte 135 de mii de lei lunar. Însă, pe lângă salariul de bază, Dodon și-a aprobat un premiu suplimentar în mărime de 50 la sută din salariul de bază, adică plus 67.500 de lei lunar. Astfel, în 2022, veniturile lunare planificate ale lui Igor Dodon constituie 202 mii de lei lunar (840 mii de ruble).

În funcția de adjunct al lui Dodon în asociația pe care o conduce a fost delegat, din Rusia, Vadim Iurcenko, iar doi interlocutori ai RISE din serviciile speciale l-au numit „agent” al FSB sau apd-ist (abrevierea expresiei „aparatul personalului detașat”) – așa sunt numiți ofițerii serviciilor de securitate care sunt atașați unei persoane sau organizații, pentru a executa controlul din partea serviciilor speciale.

Prima informație oficială despre lansarea noii asociații a apărut discret pe site-ul „Delovaia Rossia” la 5 iulie, iar primul cuvânt, în comunicat, i-a fost oferit lui Igor Chaika, prezentat drept ambasador de afaceri al „Delovaia Rossia” în Republica Moldova și Transnistria și președinte al Consiliului public din cadrul Rossotrudnicestvo.

Potrivit datelor Centrului „Dossier”, organizația „Rossotrudnicestvo” reprezintă motorul principal de promovare a intereselor Kremlinului prin așa-numita metodă a „forței blânde”, ea având reprezentanțe în 134 de țări ale lumii, iar sub „umbrela” ei activând ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) și ai Serviciului de Informații Externe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: