Ieșirea Moldovei din Comunitatea Țărilor Independente (CSI) ar fi un pas greșit, care ar aduce prejudicii Chișinăului. Declarația a fost făcută, pe 23 mai, de viceministrul rus de Externe Andrei Rudenko, citat de TASS.
„Noi considerăm că ar fi un pas incorect. În cadrul CSI, Moldova se bucură de o serie de beneficii și avantaje, este membru al zonei de liber schimb și, fără îndoială, ieșirea dintr-un astfel de acord s-ar reflecta negativ asupra economiei. În afară de asta, există numeroase acorduri cu privire la migrație, asigurare socială, alte lucruri, ieșirea din care, desigur, ar dăuna Moldovei mai mult decât altora”, a spus oficialul rus.
Rudenko a adăugat: „Însă este alegerea suverană a Moldovei”.
Pe 17 mai, președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu a declarat că Moldova trebuie să cântărească avantajele și dezavantajele aflării în CSI și, după război, să ia o decizie în acest sens.
***
Amintim că, potrivit Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri destinatețărilorUniunii Europene în ianuarie-martie 2022 au totalizat 713,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 67,1% în total exporturi, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de ianuarie-martie 2021.
Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI în ianuarie-martie 2022au avut o valoare de 102,6 milioane dolari SUA (cu 8,4% mai puțin în raport cu perioada similară din anul 2021), care echivalează cu o cotă de 9,7% în total exporturi, în scădere cu 6,7 puncte procentuale comparativ cu ianuarie-martie 2021.
Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.
„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.
Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.
„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.
Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.
Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.
Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
