Andrei Mardari / NewsMaker

Ministerul de Externe condamnă tentativele de recrutare în armata rusă a cetăţenilor moldoveni

Ministerul de Externe condamnă tentativele de recrutare în armata rusă a cetăţenilor moldoveni din regiunea transnistreană. Chişinăul poartă discuţii în acest sens şi a transmis deja părții rusești poziţia sa fermă referitor la aceste acțiuni.

Declaraţia a fost făcută de ministrul de Externe, Nicu Popescu, care a precizat că reprezentanţii instituţiei discută des cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău pe marginea acestui subiect, citat de Publika.

„Nu sunt acţiuni care contribuie la păstrarea păcii pentru noi toţi, concetăţenii noştri, pentru familiile noastre şi aceste lucruri sunt foarte periculoase şi trebuie descurajate. Republica Moldova la nivel diplomatic continuă schimburile de păreri cu reprezentanţii Federaţiei Ruse, există o serie de întrevederi regulate dintre colegii mei de la Ministerul de Externe şi ambasadorul Federaţiei Ruse şi Republica Moldova îşi formulează foarte clar poziţia”, a spus Popescu.

Recent, Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că trupele ruse încearcă să recruteze militari din regiunea transnistreană pentru a-și spori puterea de luptă în Ucraina. Acum două zile, premierul Natalia Gavrilița a declarat într-o emisiune TV că autoritățile de la Chișinău nu au informații care ar demonstra că forțele din stânga Nistrului sunt implicare în acest război.

În ceea ce privește tentativele de recrutare a bărbaților din regiune, prim-ministrul a precizat că Guvernul condamnă astfel de acțiuni, în cazul în care acestea au loc. Natalia Gavrilița a mai precizat că astfel de informații nu pot fi verificate atât de simplu în condițiile în care vorbim de un teritoriu care nu este controlat de Chișinău.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: