Ministra de externe a României, la Bruxelles: „Trupele ruse trebuie să se retragă din Transnistria”

România susține retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale, și salută faptul că această poziție a devenit una oficială la nivelul Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Bruxelles, transmite Agerpres.

„Aceasta este poziția noastră de mulți ani și susținem, evident, faptul că ea a devenit și o poziție europeană. (…) Am avut conversații cu președinta Maia Sandu și cu guvernul moldovean și considerăm, de asemenea, încurajatoare folosirea Transnistriei în sensul ca, în acest moment, cetățenii să poată avea speranțe pentru un viitor european. (…) Așadar, vedem că există o cale de a integra regiunea, dar evident trupele ruse trebuie să se retragă de acolo”, a spus ministrul de externe român.

UE pregătește o solicitare oficială către Rusia

Potrivit unui document consultativ distribuit statelor membre de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, Uniunea Europeană intenționează să ceară Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace în Ucraina.

Documentul, intitulat „Interesele fundamentale ale Europei în asigurarea unei păci și securități cuprinzătoare, juste și durabile pe continent”, prevede, de asemenea, retragerea forțelor ruse din Georgia, Armenia și Belarus; plata despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de război; demilitarizarea teritoriilor ocupate din Ucraina; încetarea atacurilor hibride asupra Europei și renunțarea la recunoașterea juridică a teritoriilor anexate.

În prima sa reacție, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a salutat intenția UE de a solicita retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Oficialul a precizat că această inițiativă demonstrează că „Republica Moldova nu este exclusă din procesul de negocieri, în contextul în care este vorba de securitatea regională și cea europeană”.

Al 20-lea pachet de sancțiuni, sub semnul întrebării

Precizăm, miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți luni, 23 februarie, la Bruxelles, încearcă să adopte al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre nu au reușit să ajungă la un acord.

Obiectivul, reafirmat de Kaja Kallas înaintea reuniunii CAE, pare dificil de atins, după ce ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat că Budapesta va bloca decizia, invocând faptul că Ucraina a suspendat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba.

Până în prezent, UE a impus Rusiei 19 pachete de sancțiuni individuale și economice, precum și măsuri diplomatice și restricții în materie de vize. Adoptat pe 23 octombrie anul trecut, al 19-lea pachet de sancțiuni a inclus o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia, o interdicție de acces în porturi pentru mai multe nave din flota fantomă a lui Putin și o interdicție privind tranzacțiile și cu alte bănci.

Sancțiunile UE sunt temporare și proporționale, fiind revizuite periodic. Uniunea le poate calibra, reduce sau suspenda dacă obiectivele stabilite sunt atinse ori dacă se înregistrează progrese semnificative. În prezent, măsurile restrictive se aplică unui număr de peste 2.700 de persoane și entități care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: