Președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău pledează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană cu drepturi depline. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie, după ce presa internațională a scris că Bruxelles-ul ia în considerare să permită statelor candidate să intre în blocul comunitar fără drepturi depline de vot la început.
„Noi susținem, bineînțeles, aderarea Republicii Moldova cu drepturi depline. Și repet: nu am avut niciodată, nu am fost abordați niciodată de reprezentanți ai Uniunii Europene despre o altă modalitate de aderare. (…) Continuăm să discutăm și continuăm să promovăm poziția noastră – Republica Moldova să adere cu drepturi depline”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a mai spus că, actualmente, în rândul statelor membre ale UE există o discuție despre modul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene.
„Vreau să fie foarte clar aici: această discuție pornește evident de la problemele cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană, atunci când un stat membru sau două state membre opresc decizii importante pentru că au acest drept de veto. Și în momentul în care se pune în discuție extinderea Uniunii Europene, iar asta înseamnă că vor fi mai multe state membre, e clar și e normal ca statele membre să-și pună problema cum va funcționa procesul de luare a deciziilor. Noi ne dorim să aderăm cu drepturi depline și sperăm că Uniunea Europeană va identifica mecanismele corecte, așa încât procesul de luare a deciziilor să nu poată fi blocat de un stat sau altul. Ne dorim să aderăm la o Uniune Europeană care este funcțională, care poate să ia decizii”, a adăugat ea.
Amintim că, pe 16 ianuarie, Politico a relatat că Bruxelles-ul ar analiza posibilitatea de a permite țărilor candidate să adere la UE fără drepturi de vot depline, la început. Potrivit publicației, inițiativa este luată în considerare pentru a atenua îngrijorările statelor membre că extinderea blocului comunitar va complica luarea deciziilor care necesită acord unanim. Îngrijorările au apărut în contextul în care guvernele populiste, precum cele din Ungaria și Slovacia, au pus în mod repetat veto la anumite hotărâri — ceea ce face procesul decizional mai dificil și lent.
Printre competențele care ar putea fi limitate se numără dreptul de a bloca sancțiuni și alte hotărâri care necesită acordul tuturor statelor UE.
Comisia Europeană ia în calcul scenariul acordării drepturilor de vot depline noilor membri ai blocului comunitar după ce UE își „va reforma modul de funcționare”, potrivit Politico.
***
Republica Moldova a devenit țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar doi ani mai târziu a început oficial negocierile de aderare.
