În pofida criticilor opoziției, ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

„Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: