Bani

Moldova a importat de aproape 3 ori mai multe produse decât a exportat, în 2025. România, China și Ucraina – principalele surse

Dumitru Petruleac
| 16 februarie, 2026
16:57

Importurile au continuat să domine comerțul exterior al Republica Moldova și în 2025. Datele Biroului Național de Statistică arată că țara a importat aproape de trei ori mai multe mărfuri decât a exportat, ceea ce a dus la un deficit comercial record de 7,14 miliarde de dolari. Deși exporturile au crescut față de 2024 cu 6,4% și au ajuns la 3,78 miliarde de dolari, importurile au avansat mult mai rapid, cu 20,5%, până la 10,92 miliarde de dolari.

Ce a exportat Republica Moldova?

În 2025, majoritatea exporturilor au fost produse autohtone, în valoare de circa 2,98 miliarde de dolari, adică aproape 79% din total. Structura exporturilor a fost dominată de produse agricole și industriale: semințele și fructele oleaginoase au avut cea mai mare pondere, 15,5%, urmate îndeaproape de mașinile și aparatele electrice și componentele lor, cu 15,1%.

Legumele și fructele au reprezentat 11,4%, iar cerealele și produsele pe bază de cereale, împreună cu îmbrăcămintea și accesoriile, câte 8% fiecare. Băuturile alcoolice și nealcoolice au constituit 5,9% din totalul exporturilor.

Reexporturile de mărfuri străine, după prelucrare sau în formă clasică, au însumat 803,7 milioane de dolari, echivalentul a 21% din exporturi.

UE – principala piață de desfacere pentru Moldova

Uniunea Europeană a rămas principala piață de desfacere. În 2025, statele membre au cumpărat mărfuri moldovenești de 2,55 miliarde de dolari, cu 6,8% mai mult decât în anul precedent, ceea ce reprezintă 67,5% din totalul exporturilor.

Livrările către țările CSI au scăzut la 224,2 milioane de dolari, adică 5,9% din total.

La nivel de țări, principalele destinații ale exporturilor au fost România, cu 29% din total, urmată de

Dacă să luăm pe țări, atunci, în 2025, principalele destinații ale exporturilor Moldovei au fost: România (29% din total exporturi), Turcia și Italia cu peste 9 la sută, Cehia 8,2 % iar Ucraina 7,9 la sută.

Lista este continuată de Germania, Bulgaria și Polonia sub 4 %. În Federația Rusă, agenții economici din Moldova au exportat doar 2,8 la sută din mărfuri.

Importurile au crescut cu peste 20%, iar mai mult de jumătate provin din UE

Pe partea de importuri, în 2025 au fost aduse în țară mărfuri în valoare de 10,9 miliarde de dolari, cu 20,5% mai mult decât în 2024. Cea mai mare parte a bunurilor a fost transportată pe cale rutieră, aproape 80% din total. Peste jumătate din importuri au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 5,9 miliarde de dolari, cu o pondere de 54,1%, în creștere față de anul precedent, în timp ce importurile din țările CSI au coborât la 325,5 milioane de dolari, adică 3% din total.

România, China și Ucraina — principalii furnizori de mărfuri

În 2025, cele mai multe importuri ale Republica Moldova au venit din România, care a asigurat 22,7% din total. Au urmat China cu 13,6% și Ucraina cu 10,1%, apoi Turcia, Germania, Italia, Polonia, Franța și Federația Rusă

În structura importurilor au dominat resursele energetice — gazul, produsele petroliere și energia electrică — alături de vehicule, echipamente electrice și industriale, medicamente, produse alimentare, echipamente de telecomunicații, textile și metale.

Deficitul comercial al Republica Moldova s-a adâncit în 2025, ajungând la 7,1 miliarde de dolari. Comparativ cu 2024, acesta a crescut cu 1,6 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o majorare de 29,6%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Politică

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Viață

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptanaru

Externe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Ana-Maria Dolghii
| 22 septembrie, 2026
20:22

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

„Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.