Moldova ocupă locul 65 în clasamentul celor mai fericite țări din lume, întocmit anual sub egida ONU. Finlanda conduce clasamentul, devenind cea mai fericită țară pentru al patrulea an consecutiv. Afganistanul s-a situat pe ultimul loc în topul în care au fost incluse 149 de țări.
Indicele fericirii, care se calculează ca diferență între cei care se consideră fericiți și nefericiți, în Moldova a crescut cu șase puncte începând cu 2019.
În 2020, Moldova a depășit Ecuadorul (66), Kârgâzstan (67) și Grecia (68), dar a lăsat în urmă Bosnia și Herțegovina (64).
România și-a îmbunătățit performanța cu două puncte, ocupând locul 46. Ucraina a crescut, de asemenea, de la locul 133 la locul 110. Dar Rusia și-a înrăutățit indicatorii, coborând de la 68 la 76 de linii.
Finlanda ocupă primul loc în clasament pentru al patrulea an consecutiv. După cum a menționat BBC, succesul Finlandei poate fi atribuit serviciilor eficiente de sprijin social, ratelor scăzute ale criminalității și nivelurilor ridicate de încredere. În plus, Finlanda, cu o populație de 5,5 milioane de locuitori, a supraviețuit pandemiei mult mai bine decât alte țări europene, au existat doar puțin peste 70 de mii de infecții și 805 de decese cauzate de coronavirus.
Danemarca, Elveția, Islanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Luxemburg, Noua Zeelandă, Austria sunt, de asemenea, incluse în primele zece țări în care populația se simte fericită.
Rwanda (147), Zimbabwe (148) și Afganistan (locul 149) se află în partea de jos a clasamentului.
Indicele fericirii din diferite țări este calculat pe baza mai multor indicatori economici: speranța de viață, rata șomajului, sprijinul social, corupția, inflația, PIB-ul și migrația, care afectează cât de confortabil se simt oamenii în țara lor. În plus, a fost luat în considerare nivelul fericirii și bunăstării migranților, deoarece, conform autorilor ratingului, nivelul fericirii din întreaga țară se corelează cu cât de bine trăiesc noii veniți acolo.
Amintim că în 2019 Moldova a ocupat locul 71 în clasament.
După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.
Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.
„Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său.După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.
La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”
„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.
Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.
La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.
Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.
Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.
