Politică

Ședință nocturnă și legi votate în viteză. Sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă a fost declarată închisă (VIDEO)

Stela Untila
| 16 decembrie, 2020
22:31

Ședința plenară a parlamentului a fost reluată după ora 22:30. Deputații au examinat proiectul de lege privind bugetul de stat pentru 2021, bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2021 și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Ulterior, speakerul parlamentului, Zinaida Grecianîi, a supus la vot încheierea sesiunii de toamnă-iarnă. Inițiativa a fost aprobată cu 56 de voturi.

UPDATE (23:19) Zinaida Grecianîi a precizat că legislativul se va întruni într-o ședință specială, pentru a dezbate moțiunea de cenzură asupra activității guvernului Chicu.

UPDATE (23:12) Legea privind bugetul de stat a fost aprobat cu 56 de voturi.

„Proiectul a fost aprobat. Toată lumea este liberă!”, a declarat Zinaida Grecianii. În calitate de președintă a parlamentului, propun să închidem astăzi sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă”. Inițiativa a fost aprobată cu 56 de voturi.

UPDATE (23:11) La ședință a venit și deputatul grupului Pro Moldova, Andrian Candu. Acesta a amintit de soarta Partidului Democrat care „a făcut multe greșei” și și-a avertizat colegii că vor repeta soarta acestuia.

UPDATE (23:04) Deputații din opoziție scandează „Rușine!”.

UPDATE (22:45) Deputatul Platformei DA Alexandr Slusari a ținut un discurs de la tribuna centrală.

„Azi asistăm la criminalizarea acestui sistem. Plahotniuc nici nu a plecat. Trei grupări criminale fac aceste ședințe la miez de noapte. Se votează cele mai importante legi privind politica bugetar-fiscală. Asistăm la ceva nemaipomenit, care nu a fost nici pe timpul lui Plahotniuc. Ce drept aveți să faceți ceea ce faceți acum? Să votați la ora 23:00? Sunt câteva sute de amendamente, trebuie discutate. Ce se întâmplă? Acest parlament trebuie dizolvat cât mai repede. Este mafiotizarea parlamentului”, a declarat Slusari.

UPDATE (22:43) PSRM a prezezentat un proiect de lege privind stațiunile balneare, climatice, balneo-climatice și tratamentului balnear și de recuperare. Legea prevede ca mun. Cahul, localitatea Vadul lui Vodă, comuna Fîrjauca (raionul Călărași), satul Cocieri (raionul Dubăsari) să dobândească statutul de stațiune balneară.

UPDATE (22:38) În sala de ședințe a intrat deputatul Platformei DA Alexandr Slusari.

UPDATE (22:37) Proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală a fost aprobat în lectura a II-a.

UPDATE (22:35) Deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” au aprobat în lectura a II-a proiectul legii asigurăii socialie pentru 2021.

Amintim că, acum puțin timp, Comisia economie, buget și finanțe s-a întrunit în ședință. Deputatul PAS Radu Marian s-a arătat indignat că nu a fost invitat, deși este membru supliant cu drept de vot.

Deputatul Partidului Democrat Dumitru Diacov a presupus, în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8, că majoritatea parlamentară urmează să încheie până la miezul nopții sesiunea parlamentară de toamnă-iarnă.

***

Deputații din PAS, Platforma DA, PDM și Pro Moldova au părăsit sala de ședințe după ce a fost citită moțiunea de cenzură asupra activității guvernului Chicu. Parlamentarii din PAS au precizat, însă, că vor reveni în sală atunci când vor fi dezbătute legile bugetar-fiscale pentru anul viitor.

În lipsa acestora, deputații PSRM și cei ai Platformei „Pentru Moldova”, din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR” și cei neafiliați, care au părăsit Pro Moldova, au aprobat mai multe proiecte de legi controversate.

oră tîrzie, ședința parlamentului, top

Știri similare

Viață

Cod galben de ghețuș și polei: Circulația pe drumurile naționale se desfășoară în condiții de iarnă. Recomandările pentru șoferi

Politică

Maia Sandu, întrevedere cu Volodimir Zelenski: „Republica Moldova este alături de Ucraina și vom continua să colaborăm îndeaproape”

Externe

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Ana-Maria Dolghii
| 7 ianuarie, 2026
18:05

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.