Moldova ar putea rămâne cu mai puțin de 10 raioane. Buzu: „Avem discuții inclusiv cu prim-ministrul”

Moldova s-ar putea alege cu mai puțin de zece raioane în urma reformei administrativ-teritoriale. Invitat la emisiunea „Sunt întrebări”, de la NewsMaker, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că numărul acestora va fi „cu siguranță” mai mic, însă cifra finală este încă în discuții, inclusiv cu premierul Vasile Tofan, și va fi anunțată „în scurt timp”.

Întrebat câte centre raionale vor fin în Moldova în 2027, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale, Alexei Buzu a declarat că Executivul va veni în curând cu detalii.

„Urmează să clarificăm în scurt timp. Guvernul va comunica public și care va fi competența nivelului 2, câte centre raionale urmează să fie. Avem aceste discuții inclusiv cu domnul prim-ministru și cred că în scurt timp vom oferi aceste detalii”, a precizat Buzu.

Solicitat să precizeze dacă Guvernul își menține intenția anunțată anterior de a reduce numărul centrelor raionale la zece, secretarul general al Guvernului a evitat să indice o cifră exactă, însă a confirmat că acestea vor fi „mai puține”.

„O să fie cu siguranță mai puține. Pe de o parte, acum avem o analiză funcțională, ne uităm inclusiv pe alte dimensiuni legate, de exemplu, de harta de regionalizare a serviciului de management al deșeurilor sau harta regională legată de apă și sanitație. Pentru că rolul acestor structuri pe viitor va fi pe dezvoltarea regională, economică, regionalizarea anumitor servicii. Încercăm să ne uităm pe aceste regiuni, să înțelegem cât de funcționale sunt și care ar fi cea mai optimă structură la nivelul doi, inclusiv ținând cont de ce se întâmplă la nivelul unu”, a mai declarat Buzu.

Amintim, Guvernul a anunțat reforma teritorială în aprilie, curent. Atunci, Alexei Buzu a precizat că primăriile mici din Moldova vor fi comasate și că localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Tot atunci, secretarul general al Guvernului a anunțat că numărul raioanelor va fi redus de la 32 – câte sunt în prezent – la 10.

Pe 31 iulie, când a expirat termenul pentru amalgamarea voluntară, Buzu a anunțat că, din cele 892 de primării, 60 au refuzat din start să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: