parlament.md

Moldova ar putea recunoaște Rusia ca stat care finanțează terorismul. Grosu: „E vorba de aliniere”

Parlamentul Republicii Moldova va analiza rezoluția prin care Parlamentului European a recunoscut Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul” și va fi luată o poziție oficială în acest sens. Despre aceasta a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii În Profunzime de la Pro TV.

„O să analizăm această declarație. Vom discuta și cu externele, vom discuta în Parlament și vom elabora o poziție a Republicii Moldova, a parlamentului, vizavi de aceaste aprecieri. Trebuie să spunem așa cum este – Rusia a pornit o invazie împotriva Ucrainei. Vedem atrocitățile pe care le comit acolo. Acestea nu este o confruntare între armate, nu este un război convențional, deliberat se lovește infrastructura critică. Se lovește în cetățeni cu miza că cetățenii ar mainifesta supărare sau revoltă față de leadeship-ul de la Kiev. E vorba de aliniere. Noi ce putem face mai bine, am spus, asta e să avem grijă de refugiații ucraineni”, a spus șeful parlamentului.

Totodată, speakerul spune că deja sunt semnale că începe să crească numărul de ucraineni care vin în Republica Moldova, cel puțin pe partea de sud, de la Odesa, iar autoritățile de la Chișinău se pregătesc în acest sens.

***

Amintim că rezoluția a fost adoptată în cadrul ședinței plenare de la Strasbourg din 23 noiembrie și se referă la loviturile trupelor ruse asupra obiectivelor de infrastructură energetică, spitale, școli și refugii, fapte care încalcă dreptul internațional.

În document, deputații europeni îndeamnă UE să adopte măsuri eficiente pentru izolarea Moscovei prin „suspendarea oricărei colaborări cu Rusia, înghețarea contactelor cu reprezentanții Kremlinului și expulzarea ambasadorilor ruși, inclusiv din organizațiile internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și G20”.

Deputații au propus utilizarea activelor de stat și private rusești care în prezent sunt înghețate pentru compensarea „actelor de terorism săvârșite de Rusia în mod special în Ucraina”. De asemenea, Parlamentul European a cerut investigarea infracțiunilor comise de Rusia în Ucraina și a cerut Consiliului European să finalizeze cât mai rapid lucrările asupra celui de-al 9-lea pachet de sancțiuni față de Moscova.

Reacția de la Kiev nu a întârziat: „Rusia trebuie izolată la toate nivelurile și trasă la răspundere pentru a pune capăt politicii de terorism dusă de mulți ani în Ucraina și în lume”, a comentat președintele Zelenski.

De menționat că rezoluția adoptată de Parlamentul European are caracter declarativ și constituie doar recomandări pentru țările membre ale UE, nefiind obligatorie pentru implementare.

Pe 21 noiembrie, Adunarea Parlamentară a NATO a declarat Federația Rusă „stat terorist”. Documentul pledează pentru constituirea unui tribunal internațional special, care să investigheze agresiunea Rusiei.

***

Mai multe țări europene, printre care Cehia, Lituania, Letonia, Polonia, dar și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au adoptat anterior astfel de declarații în legislativ.

Pe 20 noiembrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dumitru Alaiba a propus în cadrul ședinței plenare a Legislativului recunoașterea Rusiei, de către Parlamentul Republicii Moldova, drept „regim terorist”. Potrivit parlamentarului, motivul de bază ar fi „atrocitățile” pe care armata rusă le comit în războiul pe care îl duce în Ucraina din primăvara acestui an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: