parlament.md

Moldova ar putea recunoaște Rusia ca stat care finanțează terorismul. Grosu: „E vorba de aliniere”

Parlamentul Republicii Moldova va analiza rezoluția prin care Parlamentului European a recunoscut Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul” și va fi luată o poziție oficială în acest sens. Despre aceasta a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii În Profunzime de la Pro TV.

„O să analizăm această declarație. Vom discuta și cu externele, vom discuta în Parlament și vom elabora o poziție a Republicii Moldova, a parlamentului, vizavi de aceaste aprecieri. Trebuie să spunem așa cum este – Rusia a pornit o invazie împotriva Ucrainei. Vedem atrocitățile pe care le comit acolo. Acestea nu este o confruntare între armate, nu este un război convențional, deliberat se lovește infrastructura critică. Se lovește în cetățeni cu miza că cetățenii ar mainifesta supărare sau revoltă față de leadeship-ul de la Kiev. E vorba de aliniere. Noi ce putem face mai bine, am spus, asta e să avem grijă de refugiații ucraineni”, a spus șeful parlamentului.

Totodată, speakerul spune că deja sunt semnale că începe să crească numărul de ucraineni care vin în Republica Moldova, cel puțin pe partea de sud, de la Odesa, iar autoritățile de la Chișinău se pregătesc în acest sens.

***

Amintim că rezoluția a fost adoptată în cadrul ședinței plenare de la Strasbourg din 23 noiembrie și se referă la loviturile trupelor ruse asupra obiectivelor de infrastructură energetică, spitale, școli și refugii, fapte care încalcă dreptul internațional.

În document, deputații europeni îndeamnă UE să adopte măsuri eficiente pentru izolarea Moscovei prin „suspendarea oricărei colaborări cu Rusia, înghețarea contactelor cu reprezentanții Kremlinului și expulzarea ambasadorilor ruși, inclusiv din organizațiile internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și G20”.

Deputații au propus utilizarea activelor de stat și private rusești care în prezent sunt înghețate pentru compensarea „actelor de terorism săvârșite de Rusia în mod special în Ucraina”. De asemenea, Parlamentul European a cerut investigarea infracțiunilor comise de Rusia în Ucraina și a cerut Consiliului European să finalizeze cât mai rapid lucrările asupra celui de-al 9-lea pachet de sancțiuni față de Moscova.

Reacția de la Kiev nu a întârziat: „Rusia trebuie izolată la toate nivelurile și trasă la răspundere pentru a pune capăt politicii de terorism dusă de mulți ani în Ucraina și în lume”, a comentat președintele Zelenski.

De menționat că rezoluția adoptată de Parlamentul European are caracter declarativ și constituie doar recomandări pentru țările membre ale UE, nefiind obligatorie pentru implementare.

Pe 21 noiembrie, Adunarea Parlamentară a NATO a declarat Federația Rusă „stat terorist”. Documentul pledează pentru constituirea unui tribunal internațional special, care să investigheze agresiunea Rusiei.

***

Mai multe țări europene, printre care Cehia, Lituania, Letonia, Polonia, dar și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au adoptat anterior astfel de declarații în legislativ.

Pe 20 noiembrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dumitru Alaiba a propus în cadrul ședinței plenare a Legislativului recunoașterea Rusiei, de către Parlamentul Republicii Moldova, drept „regim terorist”. Potrivit parlamentarului, motivul de bază ar fi „atrocitățile” pe care armata rusă le comit în războiul pe care îl duce în Ucraina din primăvara acestui an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: