Parlamentul Republicii Moldova va analiza rezoluția prin care Parlamentului European a recunoscut Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul” și va fi luată o poziție oficială în acest sens. Despre aceasta a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii În Profunzime de la Pro TV.
„O să analizăm această declarație. Vom discuta și cu externele, vom discuta în Parlament și vom elabora o poziție a Republicii Moldova, a parlamentului, vizavi de aceaste aprecieri. Trebuie să spunem așa cum este – Rusia a pornit o invazie împotriva Ucrainei. Vedem atrocitățile pe care le comit acolo. Acestea nu este o confruntare între armate, nu este un război convențional, deliberat se lovește infrastructura critică. Se lovește în cetățeni cu miza că cetățenii ar mainifesta supărare sau revoltă față de leadeship-ul de la Kiev. E vorba de aliniere. Noi ce putem face mai bine, am spus, asta e să avem grijă de refugiații ucraineni”, a spus șeful parlamentului.
Totodată, speakerul spune că deja sunt semnale că începe să crească numărul de ucraineni care vin în Republica Moldova, cel puțin pe partea de sud, de la Odesa, iar autoritățile de la Chișinău se pregătesc în acest sens.
***
Amintim că rezoluția a fost adoptată în cadrul ședinței plenare de la Strasbourg din 23 noiembrie și se referă la loviturile trupelor ruse asupra obiectivelor de infrastructură energetică, spitale, școli și refugii, fapte care încalcă dreptul internațional.
În document, deputații europeni îndeamnă UE să adopte măsuri eficiente pentru izolarea Moscovei prin „suspendarea oricărei colaborări cu Rusia, înghețarea contactelor cu reprezentanții Kremlinului și expulzarea ambasadorilor ruși, inclusiv din organizațiile internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și G20”.
Deputații au propus utilizarea activelor de stat și private rusești care în prezent sunt înghețate pentru compensarea „actelor de terorism săvârșite de Rusia în mod special în Ucraina”. De asemenea, Parlamentul European a cerut investigarea infracțiunilor comise de Rusia în Ucraina și a cerut Consiliului European să finalizeze cât mai rapid lucrările asupra celui de-al 9-lea pachet de sancțiuni față de Moscova.
Reacția de la Kiev nu a întârziat: „Rusia trebuie izolată la toate nivelurile și trasă la răspundere pentru a pune capăt politicii de terorism dusă de mulți ani în Ucraina și în lume”, a comentat președintele Zelenski.
De menționat că rezoluția adoptată de Parlamentul European are caracter declarativ și constituie doar recomandări pentru țările membre ale UE, nefiind obligatorie pentru implementare.
Pe 21 noiembrie, Adunarea Parlamentară a NATO a declarat Federația Rusă „stat terorist”. Documentul pledează pentru constituirea unui tribunal internațional special, care să investigheze agresiunea Rusiei.
***
Mai multe țări europene, printre care Cehia, Lituania, Letonia, Polonia, dar și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au adoptat anterior astfel de declarații în legislativ.
Pe 20 noiembrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dumitru Alaiba a propus în cadrul ședinței plenare a Legislativului recunoașterea Rusiei, de către Parlamentul Republicii Moldova, drept „regim terorist”. Potrivit parlamentarului, motivul de bază ar fi „atrocitățile” pe care armata rusă le comit în războiul pe care îl duce în Ucraina din primăvara acestui an.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Economia circulară înseamnă nu doar reciclarea deșeurilor, ci și gestionarea responsabilă a ambalajelor, astfel încât acestea să revină în circuitul economic și să reducă presiunea asupra mediului. Republica Moldova se află într-o etapă accelerată de tranziție spre acest model, înregistrând progrese vizibile în ultimii ani, dar confruntându-se încă cu provocări. Despre evoluții și carențe din domeniul ambalajelor și al Răspunderii Extinse a Producătorului am discutat cu Dumitru Sobolev, manager în cadrul Departamentului Managementul Deșeurilor și Răspundere Extinsă a Producătorului al companiei AP „Moldcontrol”.
Ce înseamnă economia circulară și care este scopul acesteia?
Economia circulară oferă o alternativă la modelul consumerist tradițional pe care l-am urmat timp de decenii. Dacă modelul clasic „ia – produce – aruncă” ne-a adus într-un punct de presiune ecologică, economia circulară propune o abordare responsabilă, în care resursele sunt utilizate eficient, iar produsele și materialele sunt valorificate pe o durată cât mai lungă de timp.
Astfel, accentul se mută de la consum și eliminare către prevenire, reutilizare, reparare și reciclare, în beneficiul mediului și al economiei. Fiecare produs este conceput încă de la început pentru a putea fi reparat, recondiționat, reutilizat sau reciclat.
În Republica Moldova, unde consumul de ambalaje a crescut semnificativ în ultimii ani odată cu extinderea rețelelor de retail modern și a comerțului online, economia circulară devine nu doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate economică majoră. Între 10 și 25 la sută din totalul de deșeuri de ambalaje generate anual – plastic PET, sticlă, carton și metal – sunt efectiv reciclate. Restul ajung în gropi de gunoi, precum cea de la Țânțăreni, sau, și mai grav, sunt abandonate pe câmpuri, în păduri și de-a lungul cursurilor de apă, cum sunt Nistru și Prut.
Ce tipuri de ambalaje sunt cele mai problematice astăzi și care sunt cele mai ușor reciclabile în Republica Moldova?
Cele mai complexe și greu de gestionat ambalaje sunt cele multistrat sau compozite – produse care combină materiale diferite pentru a obține proprietăți superioare de conservare sau prezentare. De exemplu, pungile de chipsuri sau de cafea, care îmbină straturi de plastic cu aluminiu, precum și ambalajele pentru lapte și sucuri, care conțin carton, plastic și aluminiu, au o configurație dificil de separat. Gestionarea acestor ambalaje necesită tehnologii de reciclare sofisticate, pe care Republica Moldova încă nu le dispune.
La acestea se adaugă și ambalajele cosmetice cu componente multiple – pompe de dozare, capace din materiale diferite de corpul principal, folii stretch combinate cu adezivi puternici, creând în consecință un puzzle dificil de rezolvat. În condițiile infrastructurii limitate pe care o avem, aceste materiale ajung, inevitabil, la groapa de gunoi, reprezentând o pierdere uriașă de resurse și un impact ambiental semnificativ.
În contrast, avem categoria materialelor ușor reciclabile, care, din fericire, reprezintă o parte consistentă din fluxul de deșeuri de ambalaje din Moldova. Acestea includ:
1. PET (polietilena tereftalat) transparent – sticlele pentru băuturi răcoritoare, apă minerală și ulei alimentar. Acesta este materialul cu cel mai mare potențial de reciclare în Moldova, având deja o rețea funcțională de colectare prin punctele create de sistemele colective precum este MoldControl.
Procesul de reciclare este relativ simplu: sticlele sunt spălate, zdrobite în fulgi, topite și transformate în granule care pot deveni fie fibre pentru textile, fie noi ambalaje. Rata de recuperare a PET-ului în Chișinău este deja una dintre cele mai ridicate, depășind 25-30 procente în anumite zone urbane;
2. sticle pentru băuturi și borcane alimentare. Sticla are avantajul că poate fi reciclată la infinit fără pierdere de calitate. Procesul implică spargerea controlată, topirea la temperaturi înalte și reformarea în noi recipiente sau utilizarea ca agregat în industria construcțiilor;
3. cartonul și hârtia curată – precum cutiile de carton ondulat, ambalaje de la electrocasnice și electronice, carton microondulat de la produse alimentare. Acestea sunt valoroase, deoarece pot fi transformate în hârtie reciclată sau în noi ambalaje de carton. Principalul obstacol în reciclare este contaminarea cu grăsimi sau umiditate: de exemplu, cutiile de pizza murdare nu pot fi reciclate, în timp ce ambalajele curate, cum sunt cele de la comenzile online sunt perfecte pentru reciclare;
4. HDPE (polietilenă de înaltă densitate) – ambalaje opace pentru detergenți, șampon, lapte;
5. metalele (aluminiu și oțelul) – doze de băuturi, conserve alimentare. Aluminiul are cea mai mare valoare economică dintre toate materialele reciclabile și rețeaua de colectare funcționează bine prin centrele de colectare a fierului vechi.
În Chișinău, dar și în alte localități din țară, datorită sistemelor colective și aplicării REP, colectarea separată a devenit tot mai vizibilă prin apariția containerelor dedicate pentru diferite tipuri de deșeuri reciclabile.
Ce înseamnă Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) pentru ambalaje și care sunt obligațiile legale?
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP) este un principiu fundamental al legislației moderne de mediu, care schimbă complet principiul responsabilității pentru deșeurile de ambalaje. Dacă în modelul tradițional responsabilitatea producătorului se termina în momentul vânzării produsului către consumator, principiul REP extinde această responsabilitate pe întreg ciclul de viață al produsului, inclusiv faza post-consum, când ambalajul devine deșeu.
Producătorii și importatorii care introduc ambalaje pe piața din Republica Moldova – fie că vorbim de o fabrică locală de băuturi răcoritoare, fie de un importator de cosmetice – sunt obligați prin lege să asigure că acele ambalaje vor fi colectate, transportate, sortate, reciclate și valorificate.
Obligațiile legale includ mai multe componente esențiale:
1. Înregistrarea în Lista producătorilor din Sistemul Informațional Automatizat „Managementul Deșeurilor” (SIA MD). Orice producător sau importator care plasează pe piață produse ambalate trebuie să se înregistreze în Lista producătorilor din SIA MD și să obțină un cod unic de identificare. Acest mecanism permite autorităților să monitorizeze fluxurile de ambalaje, să centralizeze datele raportate și să verifice respectarea obligațiilor legale;
2. raportarea cantitativă. Companiile trebuie să raporteze trimestrial și anual cantitățile exacte de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe tipuri de materiale (plastic PET, HDPE, PP, sticlă, carton, metal etc.). Această transparență permite calcularea precisă a taxelor;
3. atingerea obiectivelor de reciclare. Fiecare companie trebuie să demonstreze, prin documente justificative emise de operatori autorizați de colectare și tratare, că a asigurat colectarea și reciclarea unui procent minim din cantitățile de ambalaje introduse pe piață, în conformitate cu țintele stabilite prin legislația națională.
4. finanțarea infrastructurii de colectare. Producătorii au obligația de a contribui financiar la gestionarea deșeurilor de ambalaje generate de produsele pe care le plasează pe piață. Contribuția este calculată, de regulă, per kilogram de ambalaj introdus și acoperă costurile de colectare, transport, sortare și reciclare. Nivelul acestei contribuții poate varia în funcție de tipul materialului, gradul de reciclabilitate și costurile reale de gestionare aferente fiecărui flux de ambalaje.
De ce este mai eficient pentru companii să colaboreze cu un sistem colectiv REP?
Decizia unei companii între gestionarea individuală a obligațiilor REP și aderarea la un sistem colectiv este, în majoritatea cazurilor, una evidentă din perspectivă economică și operațională.
Dacă vorbim despre gestionarea individuală, aceasta înseamnă ca fiecare companie să construiască de la zero o întreagă infrastructură: să parcurgă procedurile de autorizare, inclusiv obținerea autorizațiilor de mediu și a tuturor actelor necesare pentru operarea legală a sistemului individual și să mențină propriile puncte de colectare în toate zonele unde își comercializează produsele, să achiziționeze sau să închirieze vehicule specializate pentru transport, să contracteze spații de sortare și stocare temporară, să negocieze individual cu reciclatori și procesatori finali, să dezvolte sisteme IT pentru raportare către autorități, și să angajeze personal specializat pentru coordonarea tuturor acestor operațiuni.
La rândul său, sistemul colectiv funcționează pe un principiu diferit. Sute sau chiar mii de companii se asociază într-o organizație comună, fiecare achitând o contribuție proporțională cu cantitățile de ambalaje introduse pe piață. Aceste fonduri centralizate permit dezvoltarea unei infrastructuri comune, profesioniste și eficiente, pe care o singură companie ar avea dificultăți să o creeze individual: — logistică optimizată: flote de vehicule specializate care colectează eficient din multiple puncte, reducând costul per kilogram transportat.
— expertiză tehnică centralizată: specialiști în gestionarea deșeurilor, negociatori cu reciclatori, experți în raportare legală.
— platformă IT unificată: sistem automatizat de raportare către SIA MD, evidență a certificatelor, transparență totală pentru membri.
— putere de negociere: un sistem colectiv care gestionează mii de tone poate obține prețuri mult mai bune de la reciclatori decât o companie individuală.
Ce soluții sunt disponibile în prezent pentru stimularea economiei circulare a ambalajelor?
Dacă acum cinci ani, colectarea selectivă era mai degrabă o idee abstractă, în prezent, grație intervenției sistemelor colective REP, aceasta s-a transformat într-o practică concretă pentru mii de locuitori și sute de companii. MoldControl se numără printre pionierii care au arătat că principiul responsabilității extinse a producătorului poate opera eficient în Republica Moldova, nu doar prin rapoarte formale, ci prin instrumente reale de colectare, stimulare și angajare a comunității.
Una dintre cele mai proeminente și bine primite inițiative sunt punctele de colectare ale MoldControl. Cu mai mult de 200 de locații voluntare de colectare distribuite în cartierele din Chișinău și în diverse zone din țară, oamenii au acum acces ușor la facilități unde pot depune PET-uri, sticlă, carton, baterii, deșeuri electrice și electronice, anvelope uzate și altele similare.
Totuși, provocările persistă: acoperirea în zonele rurale rămâne redusă – peste 60 la sută din sate nu beneficiază de servicii structurate de colectare separată. Educația cetățenilor progresează lent, iar nivelul de contaminare a deșeurilor reciclabile rămâne ridicat, între 30-40 procente. Investițiile în infrastructură sunt insuficiente, fiind necesare cel puțin trei, patru stații regionale moderne de sortare. Cu toate acestea, direcția generală este optimistă, iar odată cu lansarea Sistemului de Depozit în 2027 se anticipează o accelerare semnificativă a progresului.
Care sunt cele trei priorități principale pentru ca Moldova să avanseze spre un sistem european de ambalaje circulare?
După ani de analiză, proiecte pilot și studii comparative cu sistemele europene, am identificat trei priorități absolute care, implementate corect și urgent, pot transforma radical gestionarea ambalajelor în Republica Moldova și ne pot aduce, în decurs de cinci-șapte ani, la nivelul țărilor europene avansate.
Prioritatea 1: implementarea rapidă și eficientă a Sistemului de Depozit din 2027
Aceasta este schimbarea-cheie care va decide succesul sau eșecul tranziției către economia circulară. Sistemul de Depozit nu este doar o măsură tehnică, este un mecanism de transformare comportamentală la scară națională. Pentru ca SDA să funcționeze, sunt necesare mai multe componente critice: — infrastructură densă de returnare. Instalarea a minimum 500-700 de automate reverse vending în supermarketuri, magazine de proximitate, benzinării, centre comerciale în toată țara. Completarea cu puncte manuale în sate și zone fără automate. Obiectiv: ca fiecare cetățean să aibă un punct de returnare la mai puțin de doi kilometri de casă în zonele urbane și la mai puțin de cinci kilometri în zonele rurale;
— platformă IT solidă. Sistem centralizat de gestionare a depozitelor, tracking în timp real al ambalajelor returnate, interconectare cu SIA MD pentru raportare automată, aplicație mobilă pentru consumatori care arată punctele de returnare și soldul depozitelor;
— logistică optimizată. Flote de vehicule dedicate pentru colectarea din automate, trasee eficiente, centre regionale de sortare și compactare. Parteneriate cu operatori logistici existenți.
Aceste acțiuni vor genera impact în următoarele direcții: 1. creșterea ratelor de colectare pentru PET, sticlă și aluminiu la 70-85 procente în primul an, cu o prognoză de peste 90 la sută până în anul trei; 2. reducerea semnificativă a poluării vizibile cu plastic; 3. crearea a 500-800 de noi locuri de muncă.
Prioritatea 2: Consolidarea și extinderea sistemelor colective REP, cu obiective mai ambițioase
Sistemele colective REP, în special cele cu acoperire largă și un număr mare de membri, reprezintă coloana vertebrală a economiei circulare pentru ambalaje. Acestea asigură transformarea responsabilității legale a producătorilor în rezultate concrete de colectare și reciclare. Pentru a funcționa eficient și sustenabil, aceste sisteme trebuie dezvoltate pe mai multe direcții esențiale:
— consolidate instituțional. Creșterea numărului de membri prin campanii de informare și recrutare continuă. Scopul: atingerea unei cote de piață de peste 90 la sută până în 2026 (față de 60-70 de procente în prezent). De asemenea, introducerea unor penalizări mai dure pentru companiile care operează în afara sistemelor REP;
— finanțate adecvat. Ajustarea treptată a contribuțiilor REP pentru a reflecta costurile reale ale colectării, transportului, sortării și reciclării. O indexare etapizată a contribuțiilor poate asigura stabilitatea financiară a sistemului și dezvoltarea infrastructurii necesare;
— obiective ambițioase și verificabile. Stabilirea indicatorilor anuali progresivi: de la 30 % în 2026 până la 60 % în anul 2030. La fel să fie posibilă raportarea publică trimestrială a rezultatelor.
— sancțiuni reale pentru neconformare. Aplicarea unor sancțiuni reale pentru companiile care nu raportează sau subraportează cantitățile introduse pe piață, precum și publicarea listelor de neconformare, pentru a asigura corectitudinea competiției și responsabilizarea actorilor economici;
Prioritatea 3: Educație continuă și dezvoltarea infrastructurii de colectare separată la nivel național
Aceasta este prioritatea care ține întregul sistem unit. Fără cetățeni informați, educați și motivați, infrastructura rămâne subutilizată. Iar fără infrastructură accesibilă, educația rămâne blocată, neputând genera schimbarea dorită. Pentru a depăși aceste provocări, este nevoie de:
— educație sistematică. Implementarea unui program național de educație ecologică pentru școli și grădinițe, completat de campanii media constante, pentru a crește conștientizarea și implicarea cetățenilor în reciclare;
— dezvoltare accelerată a infrastructurii. Obiectivul pentru 2028: 400 de puncte de colectare în Chișinău, 1 500 – la nivel național; 300 de automate de tip reverse vending [n.r. sunt aparate ce oferă utilizatorilor posibilitatea să introducă ambalaje goale de băuturi, precum doze de aluminiu, sticle de plastic sau sticlă] în supermarketuri și magazine, care permit returnarea ambalajelor și emiterea unui bon sau credit pentru cumpărături; 20 de centre fixe de colectare în orașe mari; containere stradale colorate în toate cartierele urbane și în satele cu peste 1 000 de locuitori;
— parteneriate public-private. Implicarea retailerilor mari în extinderea punctelor de colectare. Sprijin de la companii IT pentru dezvoltarea aplicațiilor mobile de monitorizare și gamification (mecanisme de tip joc, recompense și provocări pentru a motiva utilizatorii să sorteze corect deșeurile).
Prin implementarea acestor trei priorități, cu determinare și coordonare strânsă, Republica Moldova poate realiza, într-o singură decadă, tranziția către un circuit transparent și eficient al deșeurilor.
Dumitru Sobolev activează în prezent în calitate de manager Departament de deșeuri și specialist în Răspunderea Extinsă a Producătorului (REP) în cadrul companiei AP „MoldControl”. Are o experiență solidă ca specialist național și internațional în managementul deșeurilor și în domeniul Răspunderii Extinse a Producătorului (REP).
De asemenea, deține experiență în elaborarea politicilor publice și a legislației privind conservarea biodiversității și utilizarea resurselor naturale, inclusiv păduri, floră, faună, apă și sol, activând anterior în cadrul Ministerului Mediului.
Compania A. P. MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de Responsabilitate Extinsă a Producătorului din Republica Moldova, având peste 5 900 de membri, ceea ce reprezintă aproximativ 60 la sută dintre producătorii înregistrați în țară. Organizația preia de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea cu cadrul legal în vigoare.
