parlament.md

Moldova ar putea recunoaște Rusia ca stat care finanțează terorismul. Grosu: „E vorba de aliniere”

Parlamentul Republicii Moldova va analiza rezoluția prin care Parlamentului European a recunoscut Rusia drept „stat care sponsorizează terorismul” și va fi luată o poziție oficială în acest sens. Despre aceasta a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii În Profunzime de la Pro TV.

„O să analizăm această declarație. Vom discuta și cu externele, vom discuta în Parlament și vom elabora o poziție a Republicii Moldova, a parlamentului, vizavi de aceaste aprecieri. Trebuie să spunem așa cum este – Rusia a pornit o invazie împotriva Ucrainei. Vedem atrocitățile pe care le comit acolo. Acestea nu este o confruntare între armate, nu este un război convențional, deliberat se lovește infrastructura critică. Se lovește în cetățeni cu miza că cetățenii ar mainifesta supărare sau revoltă față de leadeship-ul de la Kiev. E vorba de aliniere. Noi ce putem face mai bine, am spus, asta e să avem grijă de refugiații ucraineni”, a spus șeful parlamentului.

Totodată, speakerul spune că deja sunt semnale că începe să crească numărul de ucraineni care vin în Republica Moldova, cel puțin pe partea de sud, de la Odesa, iar autoritățile de la Chișinău se pregătesc în acest sens.

***

Amintim că rezoluția a fost adoptată în cadrul ședinței plenare de la Strasbourg din 23 noiembrie și se referă la loviturile trupelor ruse asupra obiectivelor de infrastructură energetică, spitale, școli și refugii, fapte care încalcă dreptul internațional.

În document, deputații europeni îndeamnă UE să adopte măsuri eficiente pentru izolarea Moscovei prin „suspendarea oricărei colaborări cu Rusia, înghețarea contactelor cu reprezentanții Kremlinului și expulzarea ambasadorilor ruși, inclusiv din organizațiile internaționale precum Consiliul de Securitate al ONU și G20”.

Deputații au propus utilizarea activelor de stat și private rusești care în prezent sunt înghețate pentru compensarea „actelor de terorism săvârșite de Rusia în mod special în Ucraina”. De asemenea, Parlamentul European a cerut investigarea infracțiunilor comise de Rusia în Ucraina și a cerut Consiliului European să finalizeze cât mai rapid lucrările asupra celui de-al 9-lea pachet de sancțiuni față de Moscova.

Reacția de la Kiev nu a întârziat: „Rusia trebuie izolată la toate nivelurile și trasă la răspundere pentru a pune capăt politicii de terorism dusă de mulți ani în Ucraina și în lume”, a comentat președintele Zelenski.

De menționat că rezoluția adoptată de Parlamentul European are caracter declarativ și constituie doar recomandări pentru țările membre ale UE, nefiind obligatorie pentru implementare.

Pe 21 noiembrie, Adunarea Parlamentară a NATO a declarat Federația Rusă „stat terorist”. Documentul pledează pentru constituirea unui tribunal internațional special, care să investigheze agresiunea Rusiei.

***

Mai multe țări europene, printre care Cehia, Lituania, Letonia, Polonia, dar și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au adoptat anterior astfel de declarații în legislativ.

Pe 20 noiembrie, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Dumitru Alaiba a propus în cadrul ședinței plenare a Legislativului recunoașterea Rusiei, de către Parlamentul Republicii Moldova, drept „regim terorist”. Potrivit parlamentarului, motivul de bază ar fi „atrocitățile” pe care armata rusă le comit în războiul pe care îl duce în Ucraina din primăvara acestui an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NurPhoto

Franța introduce restricții de circulație pe timp de noapte în mai multe orașe, după protestele violente

În mai multe orașe din Franța va fi instituită interdicția de circulație pe timp de noapte, în urma violențelor izbucnite în timpul protestelor împotriva scumpirilor. Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, de premierul francez Sébastien Lecornu, după o ședință a celulei de criză.

Potrivit premierului, acesta le-a cerut prefecților să instituie restricțiile, în primul rând pentru a proteja magazinele de jafurile care continuă. Lista orașelor vizate urma să fie publicată în a doua parte a zilei de 19 octombrie.

Mii de magazine, afectate de jafuri

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie din Franța, peste 2 000 de magazine din țară ar fi putut fi afectate de violențe. Până în seara zilei de 18 octombrie, fuseseră înregistrate aproximativ 1 500 de cazuri de jaf, a declarat președintele organizației, Alain Di Crescenzo, la postul de radio RTL.

Pagubele provocate de jafuri se ridică la sute de milioane de euro, potrivit acestuia.

Ministrul francez al Comerțului, Serge Papin, a avansat o estimare și mai mare, afirmând că cel puțin 3 000 de magazine au fost afectate. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că autoritățile nu exclud nici instituirea stării de urgență, dacă situația o va impune.

Premierul acuză extrema stângă de organizarea violențelor

Sébastien Lecornu a reluat acuzațiile formulate anterior de președintele Emmanuel Macron, potrivit căruia violențele reprezintă un „haos organizat”, pus la cale de extremiști de stânga și infractori.

„Există dovezi că avem de-a face cu o mișcare de extremă stângă care încearcă să provoace haos înaintea alegerilor prezidențiale”, a declarat premierul, potrivit DW.

Totodată, acesta a respins criticile la adresa poliției, afirmând că forțele de ordine și-au făcut bine treaba.

Anterior, observatorii au criticat poliția pentru intervențiile considerate uneori excesiv de dure împotriva participanților la protestele față de reducerile din domeniul educației. În weekendul de 17 și 18 octombrie, polițiștii au folosit gaze lacrimogene, relatează AFP.

În schimb, în timpul jafurilor, forțele de ordine ar fi fost prea puține pentru a interveni prompt. Unii proprietari de magazine au declarat că, atunci când au sunat la poliție, li s-a spus că nu existau echipaje disponibile pentru a fi trimise la fața locului.

Aproape 1 000 de angajați ai forțelor de ordine au fost răniți

Weekendul trecut a fost marcat de violențe în mai multe regiuni ale Franței. Persoane implicate în incidente au jefuit magazine și au incendiat clădiri și mașini, iar manifestanții s-au confruntat cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile.

Potrivit Ministerului francez de Interne, 997 de polițiști și angajați ai altor structuri de forță au fost răniți în timpul tulburărilor. Șapte dintre ei au suferit răni grave. În total, 2 331 de persoane au fost reținute în întreaga țară pe parcursul weekendului.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că poliția va fi în stare de alertă sporită în weekendul următor, pe 24 și 25 octombrie.

În același timp, mișcarea „Vestele galbene” a îndemnat populația să iasă din nou în stradă pe 24 octombrie, pentru a protesta față de creșterea costului vieții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: