Maxim Chumash

Moldova – cea mai rurală și cea mai săracă țară din Europa. Explicăm, de ce aceste criterii sunt interdependente

Două treimi din populația Moldovei trăiesc în localități rurale, această cifră fiind cea mai mare în Europa. NM a studiat statistica mondială și explică, care este legătura dintre gradul scăzut de urbanizare și sărăcie și de ce trebuie să dezvoltăm orașele.

Moldova continuă să fie una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar după gradul de urbanizare, e mai aproape de statele din Africa de Vest decât de țările europene dezvoltate.

Potrivit unui clasament al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru anul 2020, gradul de urbanizare al Moldovei este de doar 42,7%. Acest lucru face țara noastră mai puțin „urbană” în toată Europa. Bosnia și Herțegovina este țara europeană cea mai apropiată de noi în acest clasament, cu un indice de 48,6%. Vecinii Moldovei în această listă sunt țările din Africa: Mali (43,1%), Guineea-Bissau (43,8%), Egipt (42,7%) și Sierra Leone (42,5%).

Un alt clasament, întocmit de Banca Mondială, denotă că pe lângă faptul că este o țară mai puțin urbanizată, Moldova este și una dintre cele mai sărace state din Europa. Conform nivelului PIB per capita, țara noastră se situează pe locul 119 din 213. Unui cetățean al Moldovei îi revin 5 314 dolari din PIB. Aceste cifre sunt comparabile cu cele din Azerbaidjan (5 384 dolari) și Tuvalu, stat situat în Oceanul Pacific (5 291 folari).

Dacă e să comparăm aceste două clasamente, se poate observa că țările cu un grad înalt de urbanizare au un PIB per capita cu mult mai mare. Cu excepția statelor pitice, în top-10 țări după nivelul PIB per capita nu se regăsește niciuna în care mai puțin de 60 la sută din cetățeni ar locui în orașe. Pe de altă parte, în top-10 cele mai sărace țări nu există niciuna în care gradul de urbanizare ar depăși 45%.

Igor Malai, șeful Direcției Politici de Dezvoltare Regională a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a comunicat pentru NM că nicio țară care se consideră civilizată și puternică din punct de vedere economic nu a reușit să obțină succese fără niște orașe bine dezvoltare. În opinia sa, nicio țară nu a devenit bogată doar datorită agriculturii.

 „Țările de Jos și Israel au o agricultură avansată, dar au devenit prospere nu datorită acesteia, ci grație orașelor în care este concentrat un potențial intelectual, economic și financiar înalt. Anume orașele asigură dezvoltarea unei țări și pot implementa proiecte de nivel internațional”, consideră specialistul.

De la „Satul Moldovenesc” la „Satul European”

Încă din perioada sovietică, Moldova era considerată exclusiv o zonă rurală. Deși avea industrii dezvoltate și se construiau orașe, republica rămânea „o țară a câmpiilor, livezilor și viilor”. După ce și-a declarat independența, situația nu s-a schimbat: în anul 1994, la guvernare a venit Partidul Democrat Agrar, apoi acesta a fost înlocuit de Partidul Comuniștilor (PCRM), care a pus accent în programul său tot pe dezvoltarea satelor.

Vladimir Voronin, liderul comuniștilor și șeful statului de atunci, a dat indicații, în anul 2004, să fie elaborat programul „Satul Moldovenesc”, care trebuia să rezolve problema privind asigurarea cu apă potabilă, gazificarea și restabilirea sectorului vitivinicol. Octavii Ivanov, expert în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a menționat pentru NM că programul „Satul Moldovenesc” nu a funcționat în mod corespunzător, întrucât nu a fost asigurat cu resurse.

În luna martie curent, președintele Maia Sandu a anunțat lansarea programului „Satul European”. Imediat, acesta a fost comparat cu proiectul comuniștilor. În ciuda denumirii, și orașele pot beneficia de finanțare în cadrul noului program. Au fost aprobate aproape 500 de cereri pentru obținere de fonduri pentru diferite proiecte, însă doar vreo 30 de demersuri dintre acestea au fost înaintate din partea orașelor.

Valoarea totală a proiectelor este de 2 miliarde de lei. De notat că cea mai mare parte a acestor mijloace a fost alocată pentru asigurarea cu apă potabilă și canalizare, întrucât aceste direcții sunt prioritare. Conform Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, autoritățile intenționează să sporească accesul populației la apă potabilă de calitate, de la 86,4% până la 95% și la sistemul centralizat de canalizare – de la 33,2% până la 65%. În acest sens, situația este mai gravă anume în mediul rural.

Infrastructura rurală este mai costisitoare decât cea urbană

Ivanov a precizat că lungimea drumurilor într-un sat cu o populație de 1500-2000 de persoane ar putea fi de până la 30 km. Apeductul ar avea aceeași lungime. Dacă e să împărțim costurile acestei rețele de infrastructură la numărul de locuitori, obținem niște sume și mai mari. Orașul are o mai mare densitate a populației, de aceea și costurile pentru o persoană sunt mai mici. 

Malai și-a expus o opinie similară, doar că despre canalizare, menționând că în satele mici, nu este rentabilă construcția unei rețele de canalizare complete cu un sistem de epurare. „Construcția unui sistem de canalizare centralizat nu este obligatorie într-un sat cu o populație de 500 de persoane, pentru că acesta este foarte costisitor. Avem mai multe proiecte în care un sat cu până la 2 mii de locuitori depune cerere pentru a construi un sistem de canalizare, fântâni și sisteme de epurare. Un asemenea proiect costă 40 milioane de lei pentru un sat. Nu este corect. Există alte sisteme de asigurare cu canalizare, care sunt prevăzute pentru câteva case. Toate deșeurile sunt colectate într-un singur loc, iar apoi, la fiecare șase luni, o mașină evacuează deșeurile pentru reciclare”, a menționat Malai. 

Deși dezvoltarea infrastructurii în orașe este cu mult mai simplă și mai ieftină, ambii specialiști consideră că satele nu pot să fie lăsate în voia soartei și să se aloce orașelor toate fondurile publice.

Expertul CALM a subliniat faptul că în țara noastră se atestă deja un proces de depopulare a satelor, pentru că tehnologiile moderne fac agricultura mult mai eficientă. Acesta a spus că în kolhozul în care a activat în perioada sovietică erau aproximativ 800 de lucrători, iar acum, aceleași terenuri sunt prelucrate de mai puțin de 100 de persoane. Această tendință duce la pierderea stilului de viață rural, însă orice țară vrea să păstreze acest stil, pentru că anume de aici provine cultura tradițională, susține Ivanov.

Și șeful Direcției Politici de Dezvoltare Regională consideră că nu trebuie transferate toate fondurile în orașe, pentru că o persoană din mediul rural nu poate fi lipsită de servicii. În loc de aceasta, ar trebui, cu ajutorul tehnologiilor avansate, să fie îmbunătățită eficiența serviciilor și să fie reduse costurile acestora.

 „Așa s-a întâmplat din punct de vedere istoric. Nu putem schimba modul de viață printr-o decizie curajoasă. Acesta s-a format cu mulți ani în urmă și are perspective de a se dezvolta în continuare. O situație similară se creează și în alte țări unde se atestă procesul de depopulare – poate fi remarcat exemplul țărilor baltice. Acolo, într-un sat cu un teritoriu mare pot locui doar 10-15 persoane și acestea trebuie să beneficieze de servicii”, a spus expertul.

Planurile de dezvoltare urbană încă nu sunt prioritare?

Susținerea și dezvoltarea localităților rurale vor rămâne, cel mai probabil, o prioritate pentru Moldova, pentru că anume satele se confruntă cu cele mai multe probleme de infrastructură, educație, medicină și locuri de muncă decente. Însă autoritățile locale și cele centrale au propuneri privind consolidarea rolului orașelor. De mult se vorbește despre necesitatea reformei teritorial-administrative și despre decentralizarea fondurilor publice.

Implementarea reformei teritoriale dificile în următorii câțiva ani nu va mai fi posibilă, pentru că a rămas un an până la alegerile locale generale din Moldova. În legătură cu aceasta, CALM propune o soluție mult mai simplă – municipalizarea centrelor raionale.

„În ultimii câțiva ani, noi dezvoltăm concepția de municipalizare. Acest lucru se va face în baza exemplului municipiului Chișinău, care atrage forță de muncă din localitățile situate la o rază de 30 km. Are loc o integrare puternică a suburbiilor în centrul municipal. Propunerea constă în faptul ca centrul raional să obțină statut de municipiu, unind satele din apropiere și oferindu-le servicii sociale, de transport ș.a. Toate părțile vor avea de câștigat”, consideră Ivanov.

Malai a menționat faptul că ministerul nu a discutat cu CALM ideea municipalizării, dar consideră interesantă această propunere. „Înțelegem că este prea costisitor să avem o administrație specială pentru localitățile fără un potențial de creștere. Când primim cereri pentru proiecte, solicitanții sunt rugați să țină cont, din start, de principiul municipalizării. Pentru a obține fonduri pentru un proiect de dezvoltare regională, există o condiție: cererea se depune din numele mai multor localități și nu doar de la una singură”, a menționat acesta.

Potrivit afirmațiilor specialistului, autoritățile conștientizează faptul că în politica de stat a fost un gol în ceea ce privește dezvoltarea mediului urban. De aceea guvernul a aprobat în anul 2021 Programul național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Sunt vizate municipiile Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca și Edineț. 

 „Există 11 factori care diferențiază orașul de sat. Noi încercăm să facem în așa fel ca cel puțin orașele prioritare să atingă corespundă acestor factori. Pentru că, dacă e să privim mai atent, orașele noastre nici nu sunt orașe. Există Bălți și Chișinău, iar celelate constituie un mediu rural în care sunt câteva blocuri cu mai multe etaje. Cei mai mulți oameni locuiesc în case la sol, au gospodărie și desfășoară activități agricole”, a spus Malai.

Acesta a mai spus că autoritățile doresc să aducă orașele respective până la nivelul în care nu numai că ar asigura o creștere economică durabilă, ci ar „atrage” și alte localități. Planul este următorul: orașele prioritare se dezvoltă și încep să propună mai multe locuri de muncă pentru locuitorii din localitățile vecine; iar în paralel, se dezvoltă infrastructura transporturilor care facilitează accesul locuitorilor din satele vecine spre locurile de muncă în centru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LIVE Primele imagini cu Plahotniuc, după ce a fost adus la Chișinău. Detalii din dosar: ce pedeapsă riscă

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost adus la Chișinău la șase ani după ce a fugit din Republica Moldova. Acesta a fost extrădat cu o cursă avia obișnuită, Atena-Chișinău, care, potrivit tabelului online al aeroportului din Chișinău, a aterizat la ora 09:29. Presa acreditată are acces în interiorul aeroportului, însă deocamdată nu se știe dacă Plahotniuc va fi lăsat să discute cu jurnaliștii.

Actualizare: Vladimir Plahotniuc a fost scos din avion în cătușe. Însoțit de mascați, a fost condus spre un microbuz.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, în Grecia. Odată cu el, pe aeroportul din Atena, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare spre Dubai. În timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Grecia, oamenii legii au găsit zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat. Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că acesta are interdicție de a părăsi Grecia. Totuși, potrivit surselor IPN, Țuțu s-ar afla în regiunea transnistreană.

Plahotniuc s-a aflat până acum în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea sa. Între timp, Grecia a acceptat extrădarea în Republica Moldova.

Anterior, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că, odată extrădat la Chișinău, Plahotniuc va fi plasat în arest pentru 30 de zile la Penitenciarul nr. 13. Pe 24 septembrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a precizat că Plahotniuc va fi deținut într-o celulă separată, din motive de securitate.

Pentru ce este judecat Plahotniuc și ce riscă

Vladimir Plahotniuc este judecat într-un dosar disjuns din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor.

Procurorii afirmă că, în perioada 2013–2014, Vladimir Plahotniuc a beneficiat, prin companii controlate prin interpuși, de circa 18,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro proveniți din credite frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, către firme din grupul „Șor”. Totodată, în perioada 2014–2015, Plahotniuc ar fi beneficiat, prin companii off-shore, de peste 21 de milioane de dolari proveniți din credite frauduloase de la Banca de Economii.

La 29 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins contestația avocaților lui Plahotniuc și a menținut decizia Judecătoriei Ciocana de a finaliza urmărirea penală în lipsa învinuitului. Dosarul, în 100 de volume cu rechizitoriul pe 370 de file, a fost trimis spre examinare la Judecătoria Buiucani, unde urmează să fie audiați și cei 51 de martori ai acuzării.

Conform procurorilor, pentru a asigura recuperarea prejudiciului și eventuale confiscări, asupra bunurilor lui Vladimir Plahotniuc, evaluate la peste un miliard de lei (1,1 miliarde MDL), a fost instituit sechestru. Acestea includ terenuri, clădiri, capital social la companii, mijloace bănești și bunuri deținute peste hotare.

Față de Plahotniuc a fost aplicată măsura preventivă de arest pentru 30 de zile.

Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: