Moldova, condamnată în premieră pentru sclavie și muncă forțată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului

Republica Moldova a fost condamnată pentru prima dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea articolului privind interzicerea sclaviei și a muncii forțate. Datele se regăsesc în bilanțul Agentului Guvernamental pentru anul 2025, prezentat în cadrul unor audieri publice la Parlament, relatează Moldova 1.

În total, anul trecut, CtEDO a pronunțat 48 de hotărâri în cauze împotriva Republicii Moldova, constatând 73 de încălcări ale drepturilor omului. Țara noastră s-a clasat pe locul cinci printre statele membre ale Consiliului Europei după numărul de hotărâri emise. În urma deciziilor Curții, statul a achitat despăgubiri de aproximativ opt milioane de lei.

Cele mai multe încălcări constatate au vizat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și protecția proprietății. CtEDO a semnalat probleme persistente în sistemul de justiție, precum motivarea insuficientă a hotărârilor judecătorești, neexecutarea deciziilor definitive, investigațiile defectuoase ale unor cauze penale și lipsa unor remedii eficiente la nivel național.

În cauza privind sclavia și munca forțată, Curtea a stabilit că autoritățile nu au investigat eficient faptele și nu au asigurat protecția necesară unei victime aflate într-o situație vulnerabilă. CtEDO a constatat, totodată, că aceasta a fost revictimizată în timpul procedurilor de anchetă.

Agentul guvernamental a depus cereri de revizuire adresate instanțelor judecătorești pentru a remedia acele încălcări ce rezultă din hotărârile Curții, prin solicitarea în anumite situații a redeschiderii procedurilor judiciare, astfel încât să fie redus impactul asupra prejudiciilor suferite de către reclamanți, în special sub aspect de prejudiciu material”, a declarat, la audieri, Doina Maimescu, șefa Direcției Agent Guvernamental CtEDO din cadrul Ministerului Justiției.

Executarea hotărârilor CtEDO este urmărită și în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Potrivit autorităților, reducerea numărului de cauze repetitive și îmbunătățirea calității actului de justiție reprezintă obiective importante în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

***

Potrivit datelor Ministerului Justiției, Republica Moldova a achitat peste 23,4 milioane de euro cu titlu de despăgubiri în urma hotărârilor pronunțate de CtEDO, de la aderarea țării la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în 1997, și până la sfârșitul anului 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: