Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, fără creștere economică patru ani la rând. Ce arată datele pentru 2025

PIB-ul Republicii Moldova a stagnat în prima jumătate a anului, menținându-se la același nivel ca în 2024. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică, pe 30 septembrie. Experții atrag atenția că economia bate pasul pe loc de patru ani și vorbesc despre necesitatea unor schimbări structurale.

Cum evoluează PIB-ul?

În primele șase luni din 2025, economia Republicii Moldova nu a înregistrat modificări semnificative față de anul precedent. Conform datelor BNS, valoarea PIB-ului a fost de 155,3 miliarde de lei.

În al doilea trimestru s-a consemnat o ușoară creștere, de 1,1%, până la 82,3 miliarde de lei. În schimb, în primul trimestru PIB-ul a ajuns la 73 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 1,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ce a influențat formarea PIB-ului?

Creșterea PIB-ului a fost susținută de:

  • construcții (+0,4%),
  • sectorul energetic (+0,2%),
  • IT și comunicații (+0,2%),
  • comerțul cu ridicata și amănuntul, reparația autovehiculelor și motocicletelor (+0,1%),
  • activitatea financiară și de asigurări (+0,1%),
  • educație (+0,1%),
  • sănătate și asistență socială (+0,1%).

Au avut un impact negativ:

  • tranzacțiile imobiliare (–0,4%),
  • industria prelucrătoare (–0,3%),
  • agricultura, silvicultura și pescuitul (–0,2%),
  • activitatea profesională, științifică și tehnică (–0,2%).

O situație similară se observă și în statistica trimestrială – aceleași sectoare au tras economia în sus sau în jos.

Dacă analizăm structura utilizării, un efect pozitiv a fost asigurat de acumularea brută de capital fix (+4,9%) și creșterea consumului gospodăriilor (+3,5%). Un impact negativ au avut exportul net de bunuri și servicii (–11,3%) și scăderea consumului organizațiilor necomerciale (–0,1%).

De ce acum?

Biroul Național de Statistică urma să publice datele privind PIB-ul pentru trimestrul al doilea și primul semestru pe 15 septembrie, însă prezentarea acestora a fost amânată pentru 30 septembrie.

Decizia a stârnit critici pe rețelele de socializare, unde unii utilizatori au presupus că amânarea ar putea avea legătură cu alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Biroul a explicat întârzierea prin motive tehnice. Potrivit acestora, datele despre PIB depind de statistica ocupării forței de muncă și a șomajului, care se calculează pe baza Eșantionului Multifuncțional de tip master pentru cercetările din domeniul social (EMDOS 3). Implementarea acesteia a întârziat, ceea ce a dus la amânarea publicării statisticilor.

Ce spun experții?

Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, consideră că datele statistice indică probleme sistemice: șchiopătează tot ce este legat de industrie și agricultură.

„Consumul și serviciile cresc, iar activitatea economică scade. Nu putem ieși din capcana subdezvoltării. Avem o creștere generală a PIB-ului de 0% timp de patru ani. PIB-ul nostru se menține pe consum”, a spus Ioniță.

Potrivit lui, Republica Moldova are nevoie de schimbări structurale.

Expertul economic Marin Gospodarenco consideră că „economia se află exact acolo unde era și în 2024, fără progres real”.

„Agricultura a salvat tabloul general – sezonul a fost mai bun, iar proiectele statului și finanțările externe au susținut unele ramuri în mișcare. Oamenii au început să cheltuie un pic mai mult, când inflația a încetinit, dar acest lucru s-a dovedit insuficient pentru a impulsiona întreaga economie. Exportul rămâne slab, industria lucrează sub potențial, iar investițiile în construcții sunt modeste și prudente”, a menționat expertul într-o postare pe pagina sa de pe Facebook.

Potrivit lui, toate acestea înseamnă stagnare:

„Prețurile nu mai cresc în același ritm ca acum un an, dar nici îmbunătățirea nivelului de trai nu o simțim. Locurile de muncă se păstrează, dar perspectivele sunt neclare, iar salariile, chiar dacă cresc pe hârtie, nu aduc schimbări vizibile în portofel. Cu alte cuvinte, nu cădem, dar nici nu ne ridicăm”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: