Viață

Moldova fără oameni. Expert: peste 20 de ani am putea fi cu 1 milion de locuitori mai puțini

Ana-Maria Dolghii
| 30 decembrie, 2024
18:57

Natalitatea din Republica Moldova continuă să scadă dramatic. Potrivit datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică (BNS), în 2023 s-au născut doar puțin peste 24 de mii de copii. Această scădere reprezintă un record negativ care subliniază un trend descendent observat începând din 2014, când s-au înregistrat aproape 41 de mii de nașteri, cel mai mare număr din ultimii 17 ani. Experții avertizează că, dacă tendința se va menține, în doar 20 de ani, populația țării s-ar putea reduce cu 1 milion de locuitori.

Natalitatea versus mortalitatea: un dezechilibru persistent

În perioada 2006-2014, rata natalității s-a menținut relativ stabilă, cuprinsă între 37 000 și circa 41 000 de nașteri anual. Începând cu anul 2014, numărul nașterilor a scăzut constant. Comparativ, în 2023, numărul nașterilor a scăzut până la 24 033*, adică cu peste 40% față de anul de vârf 2014.

Această scădere este amplificată de o rată a mortalității constant mai mare decât cea a natalității. De exemplu, în 2021 s-au înregistrat 45 464 de decese și doar 29 320 de nașteri, marcând cea mai mare discrepanță dintre acești doi indicatori în ultimii 17 ani.

*Datele pentru 2023 sunt provizorii. Datele finale vor fi prezentate de BNS în trimestrul II al anului 2025.

Cauze și consecințe

Potrivit expertului în demografie Valeriu Sainsus, scăderea natalității este rezultatul mai multor factori:

1. Tranziția demografică accelerată

„În timp ce în Europa acest proces s-a derulat pe parcursul a 100-150 de ani, în Moldova el a avut loc într-un interval de doar 40 de ani. Rezultatul este o populație îmbătrânită, cu aproape un sfert din cetățeni aflați la vârsta de pensionare”, explică expertul.

2. Emigrația masivă: plecarea populației active a redus considerabil potențialul de reproducere demografică, afectând atât zonele rurale, cât și pe cele urbane

„De fapt, potențialul de creștere demografică i s-a datorat populației din spațiul rural, care constituie peste 60% din populația țării”, a punctat doctorul în științe demografice.

Acestora li se adaugă și factorii indirecți:

- Deplasarea nașterilor către o vârstă mai înaintată;
- Instabilitatea familială;
- Probleme de fertilitate la femei și bărbați;
- Creșterea vârstei medii pentru prima căsătorie.

Avertizarea expertului în demografie este necruțătoare: dacă tendința de scădere a ratei natalității va continua, în următorii 20 de ani populația Republicii Moldova ar putea scădea cu până la 1 milion de locuitori.

Valeriu Sainsus/Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir”

Inițiativele autorităților

Contactat de NM pentru un comentariu la acest subiect, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a menționat că, în ultimii ani, Guvernul a demarat mai multe programe pentru susținerea familiilor:

Indemnizații majorate: Din 2024, indemnizația unică la nașterea copilului a crescut la 20 000 de lei (în 2025 va ajunge la 21 350 de lei). De asemenea, indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până la 2 ani este de 1 000 de lei;
Investiții în serviciile de îngrijire pentru copiii de până la 3 ani: Au fost deschise 22 de grupe noi de creșă pentru 440 de copii, iar 32 de grupe existente au fost renovate/echipate;
Legislație adaptată: Legea 367/2022 permite organizarea serviciilor de îngrijire alternative pentru copii de până la 3 ani la locul de muncă sau în medii familiale. Cu suportul financiar al Organizației Internaționale a Muncii a fost creat serviciul la locul de muncă organizat de angajatorul Orange (beneficiari – 22 copii) și două servicii alternative de îngrijire de tip familial (mini-creșe) pentru opt copii.

Moldova în context global

Conform estimărilor Statista din 2024, Republica Moldova se situează pe locul 7 în clasamentul țărilor cu cele mai scăzute rate ale fertilității din lume, cu doar 1,26 copii per femeie. Această performanță negativă plasează Republica Moldova alături de țări precum Ucraina, Italia și Spania.

Doctorul în științe demografice Valeriu Sainsus susține că introducerea unor politici familiale mai bine definite ar putea contribui la stoparea declinului demografic. Printre soluțiile propuse se numără susținerea familiilor tinere prin politici care să încurajeze nașterile în cadrul familial stabil, dar și promovarea concediului paternal: „Copilul este responsabilitatea ambilor părinți”, subliniază Sainsus.

În 2024, în Republica Moldova a avut loc recensământul populației. Acesta reprezintă un pas important pentru actualizarea datelor demografice și înțelegerea schimbărilor din structura populației. Primele date oficiale urmează să fie publicate la începutul anului 2025, oferind o bază pentru elaborarea unor politici mai eficiente în domeniul demografic.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

demografie, populație, top

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.