Costul stocurilor de combustibil va fi suportat de cetățeni? Junghietu: „Recuperarea nu se va face într-un an”

Costurile pentru crearea stocurilor de combustibil pentru 90 de zile vor fi incluse treptat în tarife, pentru a evita scumpiri bruște, deși suma exactă nu este încă estimată. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghiețu, în emisiunea „Есть вопросы” de la NewsMaker din 17 martie. Potrivit oficialului, planurile Guvernului pentru a ameliora șocurile la care este expusă Moldova în urma situației regionale pe piața carburanților au două direcții principale: crearea stocurilor strategice, dintre care 60% în țară și 40% în străinătate, și electrificarea transportului.

„Prima este proiectul de lege pe care l-am elaborat anul trecut și pe care l-am trimis acum spre examinare – să creăm stocuri pentru 90 de zile: 60% în țară și 40% în străinătate. A doua este electrificarea transportului. Va fi un mecanism hibrid: 40% vor fi stocate de stat, iar 60% vor fi repartizate între toți operatorii de produse petroliere existenți pe piață, care importă și comercializează. Aceasta va fi distribuită proporțional cu cota lor de pe piață”, a explicat oficialul.

Ministrul a precizat că cea mai mare capacitate de depozitare din țară se află la portul Giurgiulești — aproximativ 64.000-65.000 de tone, suficient pentru o lună de consum — și că vor fi necesare investiții suplimentare pentru extinderea capacităților de stocare, a căror valoare exactă urmează să fie estimată.

„Cel mai mare volum de depozitare este în portul Giurgiulești, dar va fi nevoie să extindem capacitatea.Acum este greu de spus exact, trebuie să facem o evaluare. Ministerul lucrează la acest lucru pentru a stabili cât volum suplimentar este necesar. Volumul este cunoscut, dar estimarea investițiilor va fi disponibilă puțin mai târziu.Operatorii vor trebui să creeze aceste volume până la o anumită dată, similar cu ce s-a întâmplat în România. Vor fi doar depozitate. Vor fi păstrate în depozite, așa cum fac toate țările europene”, a adăugat ministrul.

Cine plătește și cum

Investițiile necesare pentru crearea stocurilor strategice vor fi incluse treptat în tarifele la carburanți, pentru a evita o scumpire bruscă. Ministrul a subliniat că recuperarea investițiilor nu se va produce într-un singur an, ci eșalonat.

„Toate investițiile se reflectă în tarife. Dar recuperarea acestei investiții nu va avea loc într-un an. Va fi treptată, pentru ca impactul asupra prețului produselor petroliere să nu fie direct și foarte substanțial”, a explicat Junghietu.

Liberalizarea pieței — perspectivă de viitor

Întrebat despre oportunitatea menținerii reglementării de stat a prețurilor la carburanți, ministrul a apreciat că actualul mecanism protejează consumatorii de șocuri bruște pe piață, dar a indicat că în viitor Moldova va trebui să liberalizeze și prețurile la produse petroliere, în contextul integrării europene. Moldova liberalizează deja piața gazelor și urmează să se conecteze la piața europeană de energie electrică în 2028.

Prețurile la carburanții din Republica Moldova continuă să crească. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că, începând cu 18 martie, prețul benzinei va crește cu încă 46 de bani, iar cel al motorinei — cu 60 de bani.

Potrivit ANRE, prețul maxim pentru un litru de benzină A95 va ajunge la 27,18 lei. Iar prețul motorinei va crește până la 27,65 lei.

Între timp, Ministerul Energiei a comunicat că luni, 16 martie, aproape 2 200 de tone de benzină și 2 150 tone motorină au fost importate în Republica Moldova. Importurile au fost realizate atât prin Portul Internațional Liber Giurgiulești, cât și cu cisterne auto și feroviare prin punctele vamale Leușeni și Ungheni.

Potrivit instituției, stocurile de benzină din Republica Moldova sunt suficiente pentru circa 21 de zile, cele de gaz petrolier lichefiat — pentru 16 zile, iar cele pentru motorină — pentru 9 zile.

Precizăm că, în prezent, se înregistrează majorări la prețurile la carburanți la nivel mondial, în contextul escaladării situației de securitate din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune, inclusiv riscurile privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz – un punct naval strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din livrările globale de petrol – contribuie la creșterea prețurilor la petrol.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președinta Parlamentului European, despre Unire ca posibil „plan B” pentru integrarea europeană: „Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul”

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Republica Moldova este cea care trebuie să-și decidă propriul viitor, comentând astfel discuțiile despre o eventuală unire cu România, prezentată de politicienii de la Chișinău, ca un posibil „plan B” în cazul în care procesul de aderare la Uniunea Europeană s-ar bloca sau s-ar tergiversa. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat NewsMaker, în care Metsola a precizat că, în pofida tentativelor constante de a diviza și destabiliza societatea moldovenească, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii continuă să susțină parcursul european al țării.

„Moldova este cea care trebuie să-și decidă viitorul. Luna trecută, am avut plăcerea să o primesc pe președinta Maia Sandu la Parlamentul European, la Strasbourg, unde a primit Ordinul European de Merit, dedicat cetățenilor Republicii Moldova și angajamentului lor neclintit față de parcursul european al țării. În pofida încercărilor constante de a diviza și destabiliza societatea, inclusiv prin campanii de dezinformare, cetățenii moldoveni continuă să aleagă un viitor european. Vedem și simțim această determinare, iar mesajul meu pentru toți acești cetățeni este: suntem chiar aici, alături de voi”, a declarat Metsola.

Președinta Parlamentului European a subliniat că progresele Republicii Moldova în procesul de integrare europeană sunt vizibile, menționând apropierea tot mai mare a țării de piața unică europeană.

„Progresele sunt vizibile, iar Republica Moldova se apropie tot mai mult de piața noastră unică. Astăzi, faceți deja parte din Zona Unică de Plăți în Euro și din zona «Roam Like at Home», iar noi vom continua să integrăm economia voastră. Iar acum, odată cu începerea formală a negocierilor pe primele capitole, a fost atins un nou prag important. Vom continua să facem progrese, astfel încât cetățenii moldoveni să simtă cu adevărat, în viața lor de zi cu zi, ce diferență va aduce aderarea la UE”, a adăugat Metsola.

Aceasta a precizat că Parlamentul European solicită ca fondurile necesare pentru sprijinirea țărilor candidate să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

„Pentru a ne asigura că putem sprijini suficient toate țările candidate în acest proces, Parlamentul solicită ca fondurile necesare să fie prevăzute și în bugetul pe termen lung al Uniunii. Pentru că știm că, investind astăzi în viitorul vostru european, investim într-o Uniune mai puternică pentru toți mâine”, a conchis președinta Parlamentului European.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt — circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: