„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucrainenii expulzați din Rusia care au rămas blocați la granița cu Georgia pentru că Moldova le-ar „bloca tranzitul” protestează față de condițiile inumane în care sunt ținuți

Zeci de ucraineni expulzați din Rusia și blocați la granița cu Georgia au protestat în fața punctului de trecere „Verhnii Lars”, cerând acces la apă și condiții umane. În timpul manifestației, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului, potrivit Медуза.

La acțiune au participat între 60 și 70 de persoane. Ei le-au cerut grănicerilor georgieni să le permită accesul în zona duty-free, „măcar ca să poată cumpăra apă îmbuteliată”, scrie Novaia Gazeta Europa, citând participanți la protest.

Potrivit sursei citate, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului. Ambulanța ar fi ajuns abia după două ore, însă bărbatul a supraviețuit. El a explicat gestul său prin faptul că, deși a cumpărat bilete de avion din Georgia de două ori, grănicerii nu l-au lăsat să treacă.

Săptămâna trecută, Novaia Gazeta Europa a relatat, citând voluntari, că la punctul de trecere „Verhnii Lars”, de la granița ruso-georgiană, există din 2023 un subsol în care sunt ținuți cetățeni ucraineni expulzați din Rusia și cărora li s-a refuzat accesul în Georgia din lipsa documentelor. În prezent, acolo s-ar afla aproximativ 90 de cetățeni ucraineni – atât foști deținuți eliberați din închisorile rusești, cât și persoane deportate din teritoriile ocupate pentru că au refuzat să colaboreze cu autoritățile ruse.

Voluntarii afirmă că în acel subsol nu există acces la aer proaspăt, hrană adecvată sau asistență medicală.

Amintim că Ucraina a evacuat 43 de cetăţeni ai săi deportaţi din Rusia şi reţinuţi în zona de tranzit de la frontiera cu Georgia în condiţii deplorabile, a declarat sâmbătă, 19 iulie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, potrivit Agerpres.

„Condiţiile sunt inumane. Sunt privaţi de produsele de primă necesitate: hrană, apă şi condiţii sanitare”, a declarat pentru AFP Maria Belkina, responsabilă a organizaţiei neguvernamentale „Volunteers Tbilisi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat că a discutat situația cu Ministerul ucrainean de Externe. „Aceştia sunt ucraineni eliberaţi de ruşi din închisori şi colonii penitenciare din teritoriile controlate de Rusia. Diplomaţii noştri lucrează pentru a le asigura revenirea în siguranţă în Ucraina”, a declarat Zelenski.

Anterior, Republica Moldova a fost menționată într-o investigație realizată de BBC, care documentează situația a zeci de cetățeni ucraineni deportați de autoritățile ruse și blocați, de mai bine de o lună, la frontiera dintre Rusia și Georgia. Potrivit sursei citate, aceștia sunt cazați în condiții precare, într-un subsol fără lumină naturală și fără suficiente locuri de dormit. Singura rută disponibilă pentru revenirea în Ucraina – prin Georgia și Republica Moldova – ar fi fost suspendată la începutul lunii iulie. Contactată de NM, Poliția de Frontieră a precizat că accesul străinilor pe teritoriul Moldovei este evaluat individual la punctele de trecere, iar instituția nu adoptă din timp decizii generale privind interdicțiile de intrare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: