Moldova reduce numărul diplomaților ruși. Vasnețov, după ce a fost informat de Popescu: „Sperăm că înțelege la ce poate duce asta”

Autoritățile de la Chișinăul reduc numărul de diplomați ruși în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul de Externe, Nicu Popescu, în debutul ședinței Guvernului din 26 iulie. Șeful diplomației de la Chișinău susține că decizia a fost luată pentru a limita numărul de „indivizi” care acționează împotriva intereselor Republicii Moldova. În reacție, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

„Timp de mai multe decenii am asistat și am fost ținta mai multor tipuri de activități din partea FR și politici destul de ostile. O parte din ele erau realizate prin intermediu Ambasadei ruse la Chișinău. Am văzut recent și aceste informații cu un număr excesiv de antene. Este foarte important ca serviciile diplomatice a țării noastre, dar și a altor țări, să se concentreze pe dezvoltarea relațiilor diplomatice, or atunci când o bună parte din prezența diplomatică a altei țări este îndreptată spre eforturile de destabilizare a țării noastre a țării noastre și acțiuni care nu țin de modalitățile standard de acțiune a unor servicii diplomatice, am ajuns de comun acord cu instituțiile și decidenții politici la necesitatea limitării numărului de diplomați din FR acreditați în RM, astfel încât să se creeze o situație în ace sunt mai putini indivizi care acționează împotriva țării noastre. Acest anunț îț fac acum. Și reprezentanții FR de asemenea au fost informați despre acest lucru”, a declarat vicepremierul, ministrul de Externe, Nicu Popescu.

În reacție, Oleg Vasnețov a declarat pentru NM că decizia autorităților de la Chișinău ar fi una drastică. „Se potrivește într-un concurs de rusofobie. (…) Sperăm că persoanele responsabile, care iau astfel de decizii, înțeleg la ce poate duce această decizie la nivel bilateral”, a declarat Vasnețov.

În ceea ce privește antenele de pe Ambasada Rusiei la Chișinău, cu care se presupune, potrivit unei investigații, că ar fi monitorizat politicul din Moldova, Vasnețov a declarat că ar fi de mult timp „ruginite”, adică nefuncționale.

„Clădirea ambasadei a fost construită la sfârșitul anilor 90. Și din această perioadă există antene. Dacă te uiți cu atenție, multe dintre antene sunt ruginite și așa mai departe. Dacă rețeaua de telefonie mobilă sau internet, etc, ar lucra bine, probabil nu ar fi necesar să le actualizăm constant. Mai mult, toate aceste antene sunt cumpărate de pe piața locală, de la furnizori locali”, a mai declarat Vasnețov.

Amintim că, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a publicat un comentariu după investigația jurnalistică privind acțiunile de spionaj ale Federației Ruse în Republica Moldova și l-a convocat pe ambasadorul Rusiei Oleg Vasnețov pentru explicații. „Autoritățile vor analiza mai multe opțiuni de reacție”, a anunțat MAIEI pe 25 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: