Mariana Durleşteanu, candidat propus la funcția de Prim-ministru de socialiști și susținută de 54 de deputați, explică de ce a acceptat să fie propusă la funcţia de prim-ministru şi face un apel către forțele politice. „Nu vă bateți joc de cetățeni”.
Candidatul PSRM-Șor la funcția de premier, într-o postare pe Facebook îi spune președintelui Maia Sandu să asigure un dialog cu toate fracțiunile parlamentare pentru a depăși „această situație fără precedent și pentru a nu dezamăgi cetățenii”.
„Moldova este a noastră indiferent unde suntem și unde muncim în țară sau în afara țării! Noi, cetățenii, suntem poporul și constituim baza puterii de stat! Noi, cetățenii Republicii Moldova, trăim un moment de grea încercare, unde POLITICUL trădează încrederea oferita de către noi dar și mai mult trădează speranța pentru viitoarea generație. Am luat decizia de a accepta invitația la funcția de Prim-ministru, pentru ca nu pot fi indiferenta si nu pot tolera că votul, oferit de cetățeni, este trădat din cauza intereselor partinice”, a menționat ea, într-o nouă postare pe Facebook.
Totodată, aceasta spune că a acceptat propunerea PSRM de a fi candidat la funcția de premier, deoarece nu poate fi indiferentă față de situația din R. Moldova.
„Am luat decizia de a accepta invitația la funcția de Prim-ministru, pentru că nu pot fi indiferentă și nu pot tolera că votul, oferit de cetățeni, este trădat din cauza intereselor partinice. Țin să menționez că nu reprezint nicio formațiune politică și nu am solicitat această poziție. Am acceptat propunerea în contextul situației fără precedent: criza politică, pandemică si economică”, a mai scris Durleșteanu.
Amintim că după prima tentativă eșuată de învestire a guvernului Gavrilița, președintele Maia Sandu a chemat fracțiunile la consultări. În urma discuțiilor, șeful statului a luat decizia de a o desemna repetat pe Gavrilița în funcția de premier. Decretul prezidențial a fost contestat la Curtea Constituțională de deputații PSRM.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a lansat „Ghidul protestatarului” în Republica Moldova, un material informativ care explică drepturile celor care participă la proteste, ce acțiuni sunt interzise și ce sancțiuni riscă în cazul încălcării legii. Potrivit MAI, ghidul va fi distribuit cetățenilor pentru a-i ajuta să evite situațiile de risc.
„Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziția cetățenilor „Ghidul protestatarului”, un material informativ prin care oamenii pot cunoaște riscurile la care se expun, precum și drepturile pe care le au atunci când aleg să participe la proteste. Materialul conține informații clare despre obligațiile participanților și consecințele în cazul nerespectării legii. (…) „Ghidul protestatarului” va fi distribuit de către angajații sistemului afacerilor interne, astfel încât fiecare persoană să fie informată și să evite situațiile de risc”, au comunicat reprezentanții MAI.
Ce prevede Ghidul protestatarului în Republica Moldova
Drepturile tale – ai voie să:
Te exprimi liber și pașnic;
Porți pancarte, drapele, simboluri;
Scandezi și participi la acțiuni non-violente;
Te deplasezi pe traseul aprobat;
Fii protejat de poliție;
Filmezi și fotografiezi protestul.
Nu ai voie să:
Agresezi persoane/forțele de ordine;
Distrugi bunuri publice ori private;
Porți arme, obiecte periculoase, alcool sau droguri;
Blochezi drumuri sau instituții vitale;
Instigi la ură, violență sau ilegalități;
Ignori somațiile poliției;
Să pretinzi, să accepți sau să primești bani/avantaje pentru participare la protest.
Dacă încalci regulile riști:
Amendă pentru tulburarea ordinii publice;
Evacuare sau reținere de către poliție;
Dosar penal pentru violențe, distrugeri, huliganism;
Obligarea organizatorilor să plătească daunele.
Cetățenii care dau curs chemărilor pentru participarea la acțiuni de dezordini în masă intră sub incidența Codului penal și riscă pedepse cu închisoarea de la 3 la 7 ani, se menționează în Ghidul protestatarului. Chemarea oamenilor să nu respecte cerințele legitime ale autorităților prin violență, să provoace dezordine în masă sau să agreseze persoane se pedepsesc cu amendă de la 27 500 la 42 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani, se mai precizează în Ghidul protestatarului.
mai.gov.md
Consecințele participării la protest contra cost
Pentru pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor de bani/avantaje pentru participare la protest:
Persoanele fizice – amendă de la 5000 până la 7500 de lei;
Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 15 000 până la 25 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.
Pentru promisiune, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu i se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate:
Persoanele fizice – amendă de la 25 000 până la 50 000 lei;
Persoanele cu funcție de răspundere – amendă de la 50 000 până la 75 000 lei, cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 la 6 luni.
„Atenție: Persoana care a primit sau a acceptat bani ori alte avantaje pentru a participa la un protest este eliberată de răspundere contravențională dacă s-a autodenunțat și/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârșirii faptei de promitere, oferire sau darea de mijloace financiare în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate”, se arată în ghidul MAI.
Partidele politice cărora le-a fost limitată activitatea sau au fost dizolvate de instanța de judecată nu au fost să desfășoare întruniri, proteste, a mai precizat MAI în Ghidul protestatarului.
mai.gov.md
Amintim că, în luna august curent, politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat că va organiza proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. El a promis „salarii” de 3 mii de dolari pe lună tuturor celor care vor protesta în corturi.
Inspectoratul General al Poliției a avertizat cetățenii să nu participe la protestele organizate de Ilan Șor. Oamenii legii au precizat că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de politicianul condamnat sunt destinate altor activități. Nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7.500 de lei pe zi pentru fiecare participant, a comunicat poliția.
Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii, prezenți la fața locului, le-au dezinstalat.
Ulterior, în jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane s-au adunat din nou în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Șor. Polițiștii prezenți la fața locului i-au avertizat că manifestația nu este autorizată și le-au cerut să se disperseze, însă protestatarii au continuat să vină. Către ora 21:00, corturile pe care manifestanții lui Șor încercaseră să le instaleze în scuarul Gării – unde planificau să protesteze „pe o perioadă nedeterminată”, contra-plată – au fost ridicate de oamenii legii.
Aproape 70 de persoane care au participat la protestul din 16 august, de la Gara Feroviară din Chișinău, au fost conduse la inspectorat, dintre care una era anunțată în căutare.
***
Precizăm că partidul condus de Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023. În continuare, patru partide politice, afiliate lui Ilan Șor, riscă să fie dizolvate. Este vorba despre Partidul „Renaștere”, Partidul „Șansă”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă pe 11 august de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile au solicitat ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.
Curtea de Apel Centru a decis, pe 19 august, ca cele patru partide afiliate lui Șor să aibă activitatea limitată. Restricția va rămâne în vigoare până la pronunțarea hotărârii în dosarul inițiat de Ministerul Justiției, care solicită constatarea acestor formațiuni drept succesoare ale Partidului Politic „Șor” și dizolvarea lor. Potrivit legislației, pe perioada limitării activității, partidului politic îi este interzisă participarea, individual sau în comun, la alegeri și referendumuri, precum și organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstrațiilor, pichetărilor și altor acțiuni publice.
