Cum să ne salvăm de milioanele de metri cubi de gunoi
Trei milioane de metri cubi de gunoi. Este un munte uriaș. V-ați imaginat? Atât s-a adunat anul trecut în Moldova. Două milioane din acestea sunt aruncate de populație, restul – de întreprinderi. Mai mult de o treime din deșeuri – 1,2 milioane de metri cubi – revin Chișinăului. În această cantitate intră și deșeurile toxice: baterii, tehnică, substanțe medicale, termometre. Însă nimeni nu cunoaște volumul exact al deșeurilor toxice în Moldova. NM a analizat, cine și cum colectează, sortează și reciclează deșeurile și de ce e atât de rău în Moldova la acest capitol.
De ce este necesară colectarea separată a deșeurilor
De ce este necesară colectarea separată a deșeurilor
1
Când sunt sortate, deșeurile periculoase ajung la reciclare și nu la gunoiște.
2
O parte destul de mare a deșeurilor separate poate fi vândută.
Cele mai periculoase deșeuri sunt cele electronice și medicale. Din deșeurile electronice fac parte lămpile, monitoarele, utilajele termoizolante, electrocasnicele, bateriile. Acestea conțin multe substanțe toxice: plumb, nichel, cobalt, mercur, brom. Dacă deșeurile electronice ajung la gunoiște, substanțele periculoase pătrund în apă și în sol, iar de acolo – în organismul animalelor și al oamenilor. Aceste substanțe pot să provoace cancer și dereglări ale glandelor endocrine.
Cota deșeurilor electronice devine din ce în ce mai mare, pentru că oamenii cumpără în permanență tehnică nouă.
Deșeuri electronice
15% din deșeurile medicale sunt toxice, ele pot fi infectate, radioactive ori pot conține substanțe chimice. Este vorba despre deșeurile care conțin sânge sau alte lichide din organism, seringile de unică folosință, termometrele cu mercur, substanțele psihotrope, antibioticele.
Dacă deșeurile medicale toxice ajung la gunoiște, poluează apele de suprafață și cele subterane. Ajungând în organism odată cu apa potabilă, antibioticele cresc rezistența umană la medicamente. Iar în urma arderii deșeurilor periculoase, substanțele toxice vor ajunge în mediu.
Deșeurile medicale
Obiectele din plastic se descompun timp de câteva sute de ani. Ingerându-le, animalele mor. Iar la ardere, plasticul emite substanțe nocive. Mai este și microplasticul – particule mici care pătrund în apă, iar din ea – în organismul animalelor și al oamenilor.
Plasticul
Sticla se descompune și mai mult timp – în aproape 1000 de ani. Deșeurile din sticlă nu dăunează mediului, dar poluează solul.
Sticla
Nici deșeurile din hârtie nu dăunează mediului. Dar problema constă în faptul că pentru a produce hârtie nouă, trebuie să fie tăiați copaci. Pentru a păstra pădurile, maculatura poate fi reciclată.
Hârtia
Toate deșeurile pot fi sortate?
Toate deșeurile pot fi sortate?
Cel mai bine e să fie sortate toate: tehnica, bateriile, hârtia, plasticul, sticla. Dacă într-un container pentru colectarea separată vor ajunge deșeuri care nu pot fi reciclate, acestea vor fi „eliminate" la stația de sortare.
Unde la Chișinău pot fi aruncate ori predate diferite tipuri de deșeuri?
Unde la Chișinău pot fi aruncate ori predate diferite tipuri de deșeuri?
Deșeurile electronice
Deșeurile electronice
Deșeurile electronice sunt sortate doar la Chișinău și în alte două orașe – Cahul (magazinul operatorului de telefonie mobilă Orange, str. A. Mateevici, 35) și Bălți (hipermarketul Metro, str. N. Iorga, 9).
NM a evidențiat pe hartă locurile unde în Chișinău sunt instalate containere pentru colectarea deșeurilor electronice de dimensiuni mici.
Evidențierea cu roșu a adresei accesate înseamnă că accesul la acest obiect este limitat. Aici este vorba despre urnele de colectare a deșeurilor electronice instalate în școli, instituții de stat sau firme private.
Evidențierea cu verde a adresei accesate înseamnă acces liber la urnele pentru deșeurile electronice. Acestea sunt instalate în supermarketuri, magazine de electronice și electrocasnice.
Deșeurile medicale
Deșeurile medicale
Unde pot fi predate deșeurile medicale – este o întrebare serioasă. NM s-a adresat după răspuns la Centrul Național pentru Sănătate Publică. Acolo ni s-a răspuns că instituția nu colectează deșeuri medicale de la populație și ne-au sugerat să ne adresăm la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Însă cei de la Agenție au comunicat pentru NM că nici această instituție nu se ocupă de colectarea deșeurilor medicale de la populație și ne-au recomandat să ne adresăm la Ministerul Sănătății.
Și la Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministerului Agriculturii ne-au trimis la Ministerul Sănătății.
Dar și cei de la Ministerul Sănătății au comunicat pentru NM că nu se ocupă de această problemă. «Deșeurile casnice, inclusiv cele periculoase (medicamente, termometre), conform Listei deșeurilor, fac parte din categoria deșeurilor municipale. Informația despre aceste deșeuri se află la organele administrației locale», au precizat la Ministerul Sănătății.
Atunci, NM s-a adresat cu această întrebare la întreprinderea municipală Regia Autosalubritate, care se ocupă de colectarea și evacuarea gunoiului din Chișinău. Însă Grigore Roic, vicedirector al Regia Autosalubritate, a spus că nici ei nu se ocupă de aceasta. «Termometrele și medicamentele fac parte din categoria deșeurilor periculoase, noi nu avem posibilitatea să lucrăm cu ele», a precizat el și ne-a sugerat să ne adresăm la compania Ecostat, care colectează deșeuri medicale.
Cei de la Ecostat ne-au comunicat că într-adevăr, colectează deșeuri medicale, însă doar de la persoane juridice. «E posibil să primiți ajutor la Agenția Medicamentului», au adăugat cei de la Ecostat. Astfel, cercul căutărilor s-a închis.
La Institutul de Medicină Urgentă din capitală ne-au propus să le aducem termometrul și acesta va fi utilizat ca deșeuri medicale. Iar la Agenția Mediului ne-au sugerat să aruncăm medicamentele expirate în urnele din orice instituție medicală.
Plastic, sticlă și hârtie
Plastic, sticlă și hârtie
Pentru deșeurile din plastic, la Chișinău sunt containere speciale instalate de Autosalubritate și plase pentru plastic ce aparțin companiei private ABS Recycling. Plasticul din aceste containere și plase este transportat la fabrica de sortare a deșeurilor ABS Recycling din Colonița, suburbie a Chișinăului, apoi este transportat pentru reciclare la fabrica ABS Recycling din Peresecina.
Pelicula de polietilenă și lăzile din plastic colorate pot fi vândute companiei private Sanin. Aceasta cumpără plasticul cu 5-7 lei pentru un kilogram. După reciclare, Sanin confecționează din acest plastic diferite pelicule, etichete și ambalaje pentru produse.
De asemenea, plasticul este colectat de către participanții la proiectul ecologic Tinerii Pentru Ecoplastic. Din acesta, ei confecționează veioze, tablouri, săpuniere, ghivece pentru flori și farfurii pentru fructe. Îi puteți contacta pe pagina de Facebook a proiectului.
În Chișinău, deșeurile din sticlă pot fi depuse în containerele municipale de culoare verde. Întreprinderea municipală Autosalubritate comercializează sticla acumulată uzinei de sticlă Glass Container Company. Sticla poate fi predată direct firmei Glass Container Company. Ce-i drept, acolo sunt acceptate doar recipientele din sticlă, adică borcane și sticle.
Hârtia și cartonul pot fi depuse în containerele municipale de culoare albastră. De asemenea, maculatura este recepționată de Combinatul de articole din carton din Chișinău, cu 1,50 de lei pentru un kilogram. Cartonul și cartonul gofrat mai pot fi predate la întreprinderea municipală Pro-Ambrocart, cu 1,20 – 1,50 de lei pentru un kilogram (în funcție de calitate).
Cum sunt colectate deșeurile casnice în raioane
Cum sunt colectate deșeurile casnice în raioane
Deșeurile sunt sortate doar în 19 orașe din Moldova, iar în 10 din ele – numai plasticul. În două – plasticul și hârtia, în unul – plasticul și sticla și doar în trei – și hârtia, și sticla, și plasticul.
Deșeurile nu sunt sortate în niciun fel la Briceni, Glodeni, Dondușeni, Cocieri, Edineț, Cahul, Călărași, Căușeni, Rezina și Râșcani.
Deșeurile electronice
În afară de Chișinău, deșeurile electronice mai sunt sortate doar la Cahul și la Bălți.
La Bălți este un container pentru colectarea tehnicii de dimensiuni mici și a bateriilor. El este instalat în hipermarketul Metro (str. N. Iorga, 9). La fel, în oraș sunt plase separate pentru plastic. Alte tipuri de deșeuri nu sunt colectate separat în oraș și nu sunt sortate. Plasticul acumulat este transportat pentru reciclare în România.
Și la Cahul este un container pentru colectarea deșeurilor electronice de dimensiuni mici. El se află în magazinul operatorului de telefonie mobilă Orange (str. A. Mateevici, 35). În oraș nu sunt containere pentru colectarea separată a plasticului, hârtiei și sticlei.
Doar plastic
La Bălți, pe platformele de colectare a gunoiului sunt instalate plase speciale pentru plastic. Alte tipuri de deșeuri nu sunt colectate separat în oraș și nu sunt sortate. Plasticul acumulat este transportat în România pentru a fi reciclat. La fel, la Bălți este un container pentru colectarea bateriilor și a tehnicii de dimensiuni mici. El se află în hipermarketul Metro.
Containere sau plase de colectare a plasticului sunt și la Basarabeasca (90 de plase), Cantemir (12 containere), Leova (29 de containere), Nisporeni (20 de plase), Orhei (130 de plase), Strășeni (5 plase), Ștefan Vodă (14 plase), Cimișlia (75 de plase), Florești (5 plase).
Din Basarabeasca, plasticul nu este transportat deocamdată nicăieri, dar se caută cumpărător pentru el. La Cantemir și Leova, plasticul este presat și vândut întreprinderii private Salubris Grup. Aceleiași companii este vândut și plasticul colectat la Strășeni. De la Nisporeni, deșeurile din plastic sunt transportate către compania privată ABS Recycling. Autoritățile locale preconizează să facă rost de un presator, pentru ca la transportare, plasticul să ocupe mai puțin loc. La Cimișlia ne-au comunicat că plasticul este predat unei întreprinderi private, dar nu au putut spune numele acesteia. La Ștefan Vodă plasticul acumulat deocamdată nu este transportat nicăieri, el este presat și depozitat.
La Comrat nu sunt containere municipale pentru colectarea plasticului. Însă există plase care aparțin unei companii. Cei de la Gospodăria Locativ-Comunală nu ne-au putut spune denumirea acesteia. Totodată, cei de acolo nu știu, câte astfel de plase sunt instalate în oraș și unde este transportat plasticul acumulat în acestea.
La Drochia au comunicat pentru NM că în oraș nu sunt containere sau plase pentru colectarea plasticului. Cu toate acestea, câteva plase pentru plastic sunt în oraș. Acest lucru îl demonstrează câteva fotografii. Cei de la Gospodăria Locativ-Comunală nu știu cui aparțin aceste plase.
La Florești, potrivit unui lucrător al Gospodăriei Locativ-Comunale din localitate, sunt «vreo cinci plase». Însă plasticul colectat este aruncat la gunoiștea din oraș.
La Anenii Noi ne-au informat că în curând, în oraș vor fi instalate 12 platforme pentru colectarea gunoiului, pe care vor fi instalate containere pentru plastic.
Plastic, hârtie și sticlă
La Ungheni, este sortat plasticul și hârtia. În oraș sunt instalate 54 de containere pentru plastic și aproape 100 – pentru maculatură. Deșeurile din plastic sunt vândute companiei ABS Recycling, iar hârtia și cartonul – întreprinderii Pro-Ambrocart.
La Orhei sunt 130 de plase pentru plastic. Hârtia și sticla nu sunt colectate separat, dar sunt sortate deja la gunoiște. După aceasta, plasticul și cartonul sunt presate și vândute. Și sticla este vândută. Însă cei de la Gospodăria Locativ-Comunală din localitate au refuzat să spună cui, motivând că e taină comercială.
La Șoldănești, pe 54 de platforme pentru colectarea gunoiului, sunt instalate câte două containere speciale – pentru hârtie și sticlă și pentru plastic, ambalaje Tetra Pak și metale. De asemenea, sunt plase pentru recipientele din plastic. Interesant e faptul că și în nouă sate din raion sunt containere pentru colectarea separată a deșeurilor. Cei de la Gospodăria Locativ-Comunală de aici au spus că deșeurile acumulate sunt sortate suplimentar și vândute întreprinderilor care propun cel mai bun preț.
La Ialoveni sunt 100 de containere pentru colectarea separată a gunoiului: 40 pentru plastic și câte 30 pentru sticlă și hârtie. Sticla este vândută întreprinderii Glass Container Company (aproximativ câte 2 tone lunar). Conform informațiilor autorităților locale, plasticul este vândut diferitelor firme, iar maculatura nu este predată nicăieri, pentru că «prețul acesteia este mic, iar evacuarea – costisitoare».
La Fălești, pe fiecare dintre cele 32 de platforme pentru colectarea gunoiului, sunt instalate câte un container special – pentru plastic, sticlă și hârtie. Aceste deșeuri sunt sortate, de fapt, la fel ca și deșeurile din containerele comune. Plasticul și cartonul sunt presate și depozitate. Deocamdată, sunt vândute doar recipientele din PET – «unei firme de la Bălți».
La Hâncești, pe toate cele 39 de platforme pentru colectarea gunoiului, sunt containere speciale pentru plastic și pentru sticlă. Însă nici una, nici alta nu sunt transportate pentru reciclare, ci pur și simplu sunt evacuate la o gunoiște specială.
De ce la noi, problema deșeurilor e atât de gravă?
De ce la noi, problema deșeurilor e atât de gravă?
Vladimir Garaba
Președintele filialei din Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova
Informația precum că mai mult de o jumătate din orașele Moldovei sortează cumva deșeurile este, cred eu, exagerat de optimistă. Teamă mi-i că în realitate, în multe din acestea, se sortează cantități foarte mici de deșeuri. Sunt companii interesate de achiziția deșeurilor sortate. Ele semnează contracte cu primăriile și iau deșeurile sortate.
Însă noi nu avem un sistem de sortare a deșeurilor bine pus la punct. În primul rând, pentru că din start, infrastructura orășenească a fost construită în așa fel ca tot gunoiul să fie transportat la gunoiște, în afara orașului. Doar cu 10-15 ani în urmă, au apărut planuri de sortare a deșeurilor din Chișinău. În al doilea rând, problema constă în faptul că statul alocă prea puține mijloace pentru ecologie și pentru sortarea gunoiului, mai ales în raioane.
E bine că în Chișinău a apărut o întreprindere care se ocupă de sortarea deșeurilor. Acest lucru e încurajator. Astfel de întreprinderi trebuie să fie și în raioane. Câteva raioane ar putea să se asocieze în așa-numite clustere și în fiecare din acestea să fie câte o astfel de întreprindere.
Faptul că la Chișinău este o asemenea întreprindere de sortare încă nu înseamnă că noi singuri, acasă, nu trebuie să sortăm gunoiul. Sortarea primară este cea mai eficientă – cartonul, sticla, plasticul rămân curate. Astfel, e mai simplu și mai rentabil să fie vândute pentru reciclare.
Evghenii Camenșcic
Expert în domeniul eficienței energetice și al managementului deșeurilor
În Moldova, este problematică nu doar sortarea gunoiului, dar și colectarea acestuia. Doar 30 la sută din populație au acces la evacuarea organizată a gunoiului. Celelalte 70% aruncă gunoiul la gunoiștile spontane (în majoritatea satelor din Moldova, deșeurile sunt aruncate anume la astfel de gunoiști, iar numărul acestora în țară depășește 5 mii. – NM).
O problemă este că autoritățile nu au o viziune strategică de soluționare a acestei chestiuni. Trebuie să pornească de la baza legislativă. Apoi să fie elaborate strategia și planul de acțiuni. Noi avem Legea privind deșeurile, însă aceasta oferă doar o prezentare generală despre gestionarea deșeurilor. Trebuie să fie regulamente concrete.
De asemenea, trebuie să fie majorată plata pentru evacuarea gunoiului. Statul trebuie să creeze un sistem funcțional pentru colectarea deșeurilor și atunci populația le va sorta. Aici nici nu e vorba despre mentalitate. Moldovenii pleacă în țările europene și acolo sortează deșeurile. Iar când revin în Moldova, încetează să facă acest lucru, pentru că în țară nu există un sistem de colectare separată bine pus la punct.
Ce face statul?
Ce face statul?
Svetlana Bolocan, șefă a Direcției politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministerului Agriculturii, a menționat pentru NM că până la sfârșitul anului 2019, în Moldova, va începe să funcționeze un sistem electronic de gestionare a deșeurilor. Potrivit afirmațiilor sale, sistemul va permite obținerea unor date mai concrete despre volumele de deșeuri colectate, inclusiv a celor electronice, și monitorizarea acestei ramuri. În prezent, acest sistem funcționează în regim pilot.
Dna Bolocan a mai spus că în curând, în Moldova va apărea o întreprindere de stat care va gestiona deșeurile periculoase. «Întreprinderea deja există, pe hârtie. În realitate însă e nevoie de finanțare. Eu sper că în decurs de cinci ani, această întreprindere va începe să funcționeze. Ea se va ocupa de logistică, de ambalarea substanțelor nocive și de expedierea lor pentru utilizare în alte țări», a menționat Svetlana Bolocan. Potrivit ei, în Moldova, implementarea tehnologiilor de reciclare a deșeurilor electronice nu are sens, pentru că țara noastră nu este un consumator de utilaje electronice mare și volumele unor astfel de deșeuri nu ar permite întreprinderii să funcționeze pe deplin.
Bolocan a mai menționat că, potrivit Strategiei de gestionare a deșeurilor, statul trebuie să se ocupe de colectarea separată a deșeurilor, iar de utilizarea lor trebuie să se ocupe companiile private, întrucât pentru aceasta sunt necesare investiții mari. «Ministerul poate doar să susțină această direcție».
Care întreprinderi din Moldova colectează și reciclează deșeurile?
Care întreprinderi din Moldova colectează și reciclează deșeurile?
E-Reciclare
Compania E-Reciclare se ocupă de colectarea deșeurilor electronice din anul 2015. Deșeurile electronice presupun tot utilajul deteriorat, care a funcționat cu electricitate (de la frigidere, televizoare și calculatoare până la lămpi și baterii). Utilajele și tehnica deteriorată sunt acceptate și de la populație, și de la întreprinderi. Pentru a preda asemenea deșeuri, trebuie să depuneți o cerere pe site-ul companiei.
Cu E-Reciclare colaborează și marile rețele de magazine de electronice, și centrele cervice. De exemplu, în toate magazinele Maximum din Chișinău sunt containere E-Reciclare pentru colectarea deșeurilor electronice.
La întreprindere, tehnica este demontată și sortată: cablurile la cabluri, plasticul la plastic. Apoi deșeurile electronice sunt expediate în Germania pentru reciclare.
MoldRec
Compania MoldRec colectează deșeuri electronice, din plastic și din hârtie, precum și lămpi și metale. Așa cum s-a mai menționat, pentru colectarea deșeurilor electronie, compania a instalat containere la benzinării și supermarketuri. MoldRec recepționează plastic și hârtie în cantități de cel puțin 5 tone. Compania este gata să vină la dvs. acasă după electrocasnice de dimensiuni mari.
Toate deșeurile sunt demontate și sortate, iar când se acumulează un singur tip de deșeuri pentru un TIR de șapte tone, acesta este expediat pentru reciclare peste hotare, de exemplu, în România.
Regia Autosalubtitate
Mai mult de o treime din tot gunoiul care se produce în țară revine municipiului Chișinău. De colectarea și evacuarea acestuia se ocupă întreprinderea municipală Regia Autosalubritate. În total, întreprinderea are aproape 10 mii de containere pentru colectarea gunoiului. Din acestea, 2 mii sunt pentru colectarea separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă.
În anul 2018, Autosalubritate a expediat spre reciclare 177 de tone de deșeuri: 108 tone de plastic au fost vândute companiei ABS Recycling, cu 2500 de lei pentru o tonă, 66 de tone de sticlă au fost vândute firmei Glass Container Company, în medie cu câte 600 de lei pentru o tonă, iar 3,2 tone de carton și hârtie – Combinatului de articole din carton din Chișinău, cu până la 1620 de lei pentru o tonă.
În cinci luni ale anului 2019, întreprinderea municipală a expediat pentru reciclare 18,4 tone de plastic, 12 tone de sticlă și 600 kg de maculatură.
ABS Recycling
Întreprinderea privată ABS Recycling sortează și reciclează plasticul. Achiziționează materie primă de la întreprinderea municipală Autosalubritate, o colectează și din plasele pe care le-a instalat în Chișinău: în oraș, sunt 1200 de astfel de plase.
Tot plasticul recepționat este sortat după culoare și tip, este presat și expediat la Peresecina, la unica fabrică de prelucrare a plasticului din Moldova, pe care ABS Recycling a deschis-o în anul 2006. Tot aici este adus plastic din alte raioane cu care colaborează ABS Recycling.
La Peresecina, din plastic se produc granule, iar din ele – țevi de canalizare și ambalaje pentru cosmetice. În prezent, acolo se reciclează 180 de tone de materie primă lunar. Dacă plasticul nu poate fi reciclat la fabrica de la Peresecina, ABS Recycling îl expediază la întreprinderi din UE sau din Ucraina.
De asemenea, ABS Recycling sortează deșeuri din containerele pentru gunoi amestecat, selectând de acolo plasticul, metalul, cartonul care, la fel, pot fi reciclate. Cartonul este expediat în Ucraina, metalul deocamdată nu este trimis nicăieri, el este păstrat în depozit.
Salubris Grup
De colectarea și sortarea deșeurilor se ocupă și întreprinderea privată Salubris Grup din satul Porumbeni, raionul Criuleni. Întreprinderea colectează deșeuri sortate din câteva raioane. La fel, Salubris Grup recepționează plastic, hârtie și sticlă de la populație.
Plasticul colectat este sortat, presat și expediat pentru reciclare în România și în Ungaria. La fel, la întreprindere este colectată hârtia, pelicula și sticla. Astfel de deșeuri sunt predate acelor întreprinderi din Moldova, care propun cel mai mare preț pentru materia primă.
Glass Container Company
Uzina de sticlă Glass Container Company din Chișinău este specializată în producerea recipientelor din sticlă pentru vinuri, cognac și bere. Acolo sunt acceptate pentru reciclare doar recipiente din sticlă, adică borcane și sticle: sticlă colorată – câte 650 de lei pentru o tonă, sticlă transparentă – câte 820 de lei. Însă nu este obligatoriu să duceți o tonă, se poate și un kilogram. La uzină au refuzat să ne vorbească despre volumele de deșeuri din sticlă pe care le recepționează.
Combinatul de articole din carton din Chișinău
Combinatul de articole din carton reciclează câte 25-30 de tone de maculatură lunar. Cei de la combinat au menționat că aici este vorba nu doar despre hârtia și cartonul care sunt recepționate de la populație și de la întreprinderi, dar și despre deșeurile proprii. După reciclarea maculaturii, la combinat sunt confecționate cutii și ambalaje din carton.
Pro-Ambrocart
Întreprinderea Pro-Ambrocart din Chișinău se ocupă de colectarea deșeurilor din hârtie din anul 2013.
Recepționează în special carton gofrat. Din deșeuri, la întreprindere se produce carton, carton gofrat, ambalaje din hârtie și din carton. Însă întreprinderea expediază cea mai mare parte a deșeurilor colectate peste hotare, pentru a fi reciclate. Cei de la întreprindere au refuzat să precizeze unde. Lunar, ei expediază pentru reciclare aproape 100 de tone de carton.