Exfactor/imagine simbol

Peste 120 de apartamente din Moldova vor fi reabilitate energetic. Cum au fost selectate

Peste 120 de apartamente din țară au fost selectate pentru elaborarea documentației tehnice de proiect pentru reabilitare energetică. Lucrările de construcție vor fi finanțate din Fondul pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial (FEERM). Informațiile au fost raportate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) într-un comunicat din 3 noiembrie.

Potrivit sursei citate, Asociațiile de Proprietari din Condominiu (APC) care administrează 15 blocuri mici de locuințe, selectate la începutul acestui an pentru a beneficia gratuit de audituri energetice, au primit acum rapoartele elaborate pentru clădirile lor. Auditurile energetice evaluează performanța energetică actuală a clădirilor și propun măsuri de reabilitare pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea facturilor la energie.

Dintre cele 15 clădiri auditate, 10 blocuri care însumează peste 120 de apartamente, au fost selectate pentru următoarea etapă – elaborarea documentației tehnice de proiect, pe care APC-urile o vor primi gratuit în cadrul proiectului-pilot finanțat de Norvegia pentru blocuri mici de locuințe, implementat în cadrul Programului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M).

Măsurile recomandate de auditori vor fi în curând supuse votului în cadrul Adunărilor Generale ale APC-urilor. În funcție de deciziile adoptate, experți tehnici vor evalua în continuare cele 10 clădiri, iar arhitecții și inginerii vor elabora documentația tehnică necesară pentru depunerea cererilor de finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial pentru lucrările de construcție din etapa următoare.

Printre măsurile propuse se numără izolarea termică a pereților și acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor vechi și ineficiente cu unele noi, performante energetic, precum și instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru producerea energiei regenerabile. Conform CNED, implementarea acestor lucrări urmărește să contribuie la reducerea semnificativă a pierderilor de energie, la scăderea facturilor locatarilor și, în același timp, la creșterea valorii proprietăților.

Cele 10 clădiri selectate, construite înainte de anul 2005 și administrate de APC, se află în Chișinău, Bălți, Edineț, Hîncești, Cahul și Ceadîr-Lunga.

CNED menționează că auditurile energetice au identificat măsurile cu cel mai mare potențial de economisire a energiei și eficiență a costurilor pentru fiecare clădire, în conformitate cu metodologia Fondului pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial (FEERM). Costurile pentru realizarea auditurilor și elaborarea proiectelor tehnice sunt acoperite integral prin proiectul-pilot (E4M).

Cele 10 clădiri selectate pentru etapa de elaborare a documentației tehnice au fost alese în baza mai multor criterii, inclusiv potențialul de replicare, integritatea structurală, conformitatea legală și nivelul de implicare al asociațiilor de proprietari. De asemenea, procesul de selecție a avut în vedere potențialul clădirilor de a obține economii maxime de energie în urma implementării măsurilor propuse. Documentația tehnică reprezintă o etapă esențială pentru obținerea finanțării prin FEERM, necesară pentru executarea lucrărilor de reabilitare energetică.

Interesul manifestat de asociațiile de proprietari pentru implementarea măsurilor propuse în urma auditurilor energetice demonstrează angajamentul lor față de reducerea consumului de energie și modernizarea clădirilor. Participarea activă a locatarilor și colaborarea acestora cu APC-urile sunt factori decisivi pentru succesul unor astfel de proiecte. Proiectele-pilot scot în evidență necesitatea de a sprijini mai mult APC-urile în dobândirea de cunoștințe privind eficiența energetică în clădiri și impactul acesteia, dar și în înțelegerea și accesarea programelor de finanțare avantajoase pentru reabilitare energetică, precum FEERM. Experiențele acumulate în cadrul acestor proiecte-pilot sunt extrem de importante pentru a putea fi extinse la nivel național în anii următori”, a declarat Christian Borchard, manager de implementare al componentei E4M finanțate de Norvegia în cadrul GIZ.

CNED a subliniat că această etapă marchează un „moment important” în consolidarea unui model funcțional de reabilitare energetică a blocurilor mici de locuințe, care va sta la baza viitoarelor programe naționale dedicate creșterii eficienței energetice în sectorul rezidențial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: