Exfactor/imagine simbol

Peste 120 de apartamente din Moldova vor fi reabilitate energetic. Cum au fost selectate

Peste 120 de apartamente din țară au fost selectate pentru elaborarea documentației tehnice de proiect pentru reabilitare energetică. Lucrările de construcție vor fi finanțate din Fondul pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial (FEERM). Informațiile au fost raportate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) într-un comunicat din 3 noiembrie.

Potrivit sursei citate, Asociațiile de Proprietari din Condominiu (APC) care administrează 15 blocuri mici de locuințe, selectate la începutul acestui an pentru a beneficia gratuit de audituri energetice, au primit acum rapoartele elaborate pentru clădirile lor. Auditurile energetice evaluează performanța energetică actuală a clădirilor și propun măsuri de reabilitare pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea facturilor la energie.

Dintre cele 15 clădiri auditate, 10 blocuri care însumează peste 120 de apartamente, au fost selectate pentru următoarea etapă – elaborarea documentației tehnice de proiect, pe care APC-urile o vor primi gratuit în cadrul proiectului-pilot finanțat de Norvegia pentru blocuri mici de locuințe, implementat în cadrul Programului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M).

Măsurile recomandate de auditori vor fi în curând supuse votului în cadrul Adunărilor Generale ale APC-urilor. În funcție de deciziile adoptate, experți tehnici vor evalua în continuare cele 10 clădiri, iar arhitecții și inginerii vor elabora documentația tehnică necesară pentru depunerea cererilor de finanțare la Fondul pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial pentru lucrările de construcție din etapa următoare.

Printre măsurile propuse se numără izolarea termică a pereților și acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor vechi și ineficiente cu unele noi, performante energetic, precum și instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru producerea energiei regenerabile. Conform CNED, implementarea acestor lucrări urmărește să contribuie la reducerea semnificativă a pierderilor de energie, la scăderea facturilor locatarilor și, în același timp, la creșterea valorii proprietăților.

Cele 10 clădiri selectate, construite înainte de anul 2005 și administrate de APC, se află în Chișinău, Bălți, Edineț, Hîncești, Cahul și Ceadîr-Lunga.

CNED menționează că auditurile energetice au identificat măsurile cu cel mai mare potențial de economisire a energiei și eficiență a costurilor pentru fiecare clădire, în conformitate cu metodologia Fondului pentru Eficiență Energetică în Sectorul Rezidențial (FEERM). Costurile pentru realizarea auditurilor și elaborarea proiectelor tehnice sunt acoperite integral prin proiectul-pilot (E4M).

Cele 10 clădiri selectate pentru etapa de elaborare a documentației tehnice au fost alese în baza mai multor criterii, inclusiv potențialul de replicare, integritatea structurală, conformitatea legală și nivelul de implicare al asociațiilor de proprietari. De asemenea, procesul de selecție a avut în vedere potențialul clădirilor de a obține economii maxime de energie în urma implementării măsurilor propuse. Documentația tehnică reprezintă o etapă esențială pentru obținerea finanțării prin FEERM, necesară pentru executarea lucrărilor de reabilitare energetică.

Interesul manifestat de asociațiile de proprietari pentru implementarea măsurilor propuse în urma auditurilor energetice demonstrează angajamentul lor față de reducerea consumului de energie și modernizarea clădirilor. Participarea activă a locatarilor și colaborarea acestora cu APC-urile sunt factori decisivi pentru succesul unor astfel de proiecte. Proiectele-pilot scot în evidență necesitatea de a sprijini mai mult APC-urile în dobândirea de cunoștințe privind eficiența energetică în clădiri și impactul acesteia, dar și în înțelegerea și accesarea programelor de finanțare avantajoase pentru reabilitare energetică, precum FEERM. Experiențele acumulate în cadrul acestor proiecte-pilot sunt extrem de importante pentru a putea fi extinse la nivel național în anii următori”, a declarat Christian Borchard, manager de implementare al componentei E4M finanțate de Norvegia în cadrul GIZ.

CNED a subliniat că această etapă marchează un „moment important” în consolidarea unui model funcțional de reabilitare energetică a blocurilor mici de locuințe, care va sta la baza viitoarelor programe naționale dedicate creșterii eficienței energetice în sectorul rezidențial.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: