Republica Moldova poate renunța la acordarea unui statut special regiunii transnistrene, dar va trebui să-și revizuiască angajamentele internaționale și să-și asume urmările, susține fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea. Declarația vine după ce actualul vicepremier, Valeriu Chiveri, a admis că țara ar putea fi reintegrată și fără un asemenea statut. Avocatul Promo-LEX Vadim Vieru consideră, la rândul său, că actuala criză din regiune îi oferă Chișinăului șansa de a accelera reintegrarea pașnică.
Flenchea: Statutul special este un angajament internațional
„Ideea unui statut special a fost demonizată de ceva ani încoace și a căpătat conotații aproape la fel de neplăcute ca și ideea de federalizare. În realitate, acordarea unui statut special acestei regiuni în componența Republicii Moldova este un angajament internațional al Republicii Moldova”, a explicat fostul vicepremier.
Potrivit lui Flenchea, angajamentul se regăsește inclusiv în mandatul Misiunii OSCE în Republica Moldova, care sprijină identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean prin acordarea unui statut special regiunii din stânga Nistrului.
Prin urmare, potrivit lui, dacă autoritățile de la Chișinău ar decide definitiv că regiunea transnistreană nu va beneficia de un asemenea statut, Republica Moldova ar trebui să-și retragă sau să-și revizuiască mai întâi angajamentele asumate în cadrul OSCE.
„Nu este bătut în cuie. Statul Republica Moldova poate să-și retragă acest angajament, doar că asumându-și toate urmările. (…) Acest stat există de 35 de ani, cu convingerea că sprijinul internațional pentru integritatea noastră teritorială este necondiționată. În marea majoritate cazurilor da, cel puțin cu o singură excepție. Este un stat care susține cel puțin declarativ integritatea noastră teritorială condiționat și această condiție, între altele, este un statut special. Statul în mod evident și transparent este Federația Rusă. Nu zic că trebuie să fim ostatici ai poziției Moscovei, doar că trebuie să luăm o poziție asumată și decizii strategice. Găgăuzia are statut special, Chișinăul are statut special, Taraclia este un statut special în devenire. (…) Nu văd o problemă. Important e ce bagi în acest statut, nu cum îl numești”, a conchis Flenchea.
Vieru: Criza din regiune creează oportunități pentru reintegrare
Avocatul „Promo-LEX” Vadim Vieru consideră, la rândul său, că dificultățile economice și sociale cu care se confruntă regiunea transnistreană creează oportunități pentru o reintegrare pașnică.
Potrivit lui, problemele regiunii s-au accentuat după declanșarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei și au culminat cu dificultăți în achitarea prestațiilor sociale și întreținerea aparatului administrativ nerecunoscut de la Tiraspol.
Situația ar putea deveni și mai complicată în lipsa certitudinii că, începând cu 2027, Rusia va continua să finanțeze livrările de gaze către regiune.
„Aceasta creează oportunitatea ca Republica Moldova să accelereze procesul de reintegrare, având în vedere că administrația de la Tiraspol nu o să mai fie sustinută și Moldova va fi obligată să preia anumite domenii care sunt destul de complexe”, a declarat Vadim Vieru pentru NewsMaker.
Vieru consideră că, deocamdată, este prea devreme pentru a anticipa modelul politic care va fi aplicat în procesul de reintegrare.
Întrebat dacă renunțarea la un statut special ar însemna păstrarea raioanelor existente în stânga Nistrului, Vadim Vieru a făcut trimitere la legea din 2005 privind statutul juridic special al localităților din stânga Nistrului.
„Ea oglindește sistemul administrației publice locale care există la moment, adică raioanele. Respectiv, într-un proces de reintegrare, ar urma să fie aplicată această lege, care la moment este în vigoare. Ce o să fie în realitate sau cum o să decurgă procesele într-un potențial scenariu de reintegrare, la moment este foarte greu de anticipat”, a mai declarat avocatul „Promo-LEX”.
Ce a declarat Valeriu Chiveri
Invitat la „Realitatea te privește”, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a admis că Republica Moldova ar putea fi reintegrată fără acordarea unui statut special regiunii transnistrene.
Potrivit oficialului, numeroasele memorandumuri și proiecte de federalizare sau confederalizare discutate de-a lungul anilor nu au produs progrese, ci i-au oferit administrației nerecunoscute de la Tiraspol timp pentru a-și consolida pozițiile.
„Anume din acest motiv, abordarea care este promovată în ultima perioadă și vrea să spun că nu-mi aparține această idee, am preluat-o când mi s-a oferit acest dosar, reintegrarea graduală a Republicii Moldova în primul rând în domeniul economic, fiscal, educațional, etc. Această reintegrarea graduală ne va arăta finalitatea acestui proces și dacă vom ajunge la necesitatea unui statut sau vom putea reintegra țara fără a avea nevoie de acest statut”, a declarat Valeriu Chiveri.
Vicepremierul pentru reintegrare a precizat că articolul 110 din din Constituție nu impune în mod obligatoriu acordarea unui statut special regiunii transnistrene, ci prevede doar această posibilitate.
Totodată, legea din 2005 privind statutul localităților din stânga Nistrului stabilește două condiții pentru începerea negocierilor asupra unui eventual statut: democratizarea și demilitarizarea regiunii. Acestea presupun organizarea unor alegeri libere și retragerea trupelor ruse.
„Dacă am avea aceste două condiții îndeplinite, am putea să purcedem și la negocieri, și la discuții cu privire la un statut. Astăzi suntem, din păcate, departe de aceste deziderate și nici nu putem să vorbim despre acest lucru. Deci, după cum spuneam, mergem treptat spre reintegrarea țării în diferite domenii și atunci vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a declarat vicepremierul Valeriu Chiveri.
***
Precizăm că ideea reintegrării regiunii transnistrene fără acordarea unui statut special a fost enunțată pentru prima dată în non-paperul ajuns în spațiul public în martie 2026. Documentul de 14 pagini propune o schimbare de abordare: renunțarea la negocierile clasice cu Tiraspolul privind statutul special și la formatul „5+2”, în care Rusia deținea rolul de garant.
Potrivit documentului, ar urma o perioadă de tranziție în care o administrației internațională – a cărei componență nu este precizată, dar care ar fi orientată spre partenerii occidentali – ar asigura demilitarizarea și democratizarea regiunii. Ulterior, competențele administrative ar fi transferate treptat autorităților constituționale de la Chișinău.
Articolul 110 din Constituție prevede că „localităţilor din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme şi condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
