Moldova va primi și mai mulți bani din partea UE. Europarlamentar: „Negocieri cu succes. Am crescut alocările”

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan anunță că au fost crescute alocările pentru Republica Moldova în bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023. Oficialul declară că banii vor fi utilizați pentru investiții în modernizare, în școli, spitale, dar și pentru gestionarea crizei. 

„Negocieri cu succes: am crescut alocările pentru Republica Moldova în Bugetul UE 2023”, a scris europarlamentarul, pe Facebook.

El a declarat că acordul între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind Bugetul UE din anul 2023 cuprinde o creștere de 210 milioane de euro a alocărilor – „pentru sprijinirea țărilor din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova și Ucraina, în plus față de orice alte pachete existente sau anunțate”.

Banii, potrivit lui Mureșan, vor putea fi utilizați pentru investiții în modernizare, în școli, spitale, dar și pentru gestionarea crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina și implementarea reformelor necesare integrării europene.

„Republica Moldova este stat candidat și va deveni stat membru al Uniunii Europene. Trebuie să creștem sprijinul pentru Moldova în următorii ani pentru a-i ajuta să treacă peste crizele care se confruntă și să pregătească de aderarea la Uniunea Europeană”, a conchis Mureșan.

***

Amintim că pe 23 iunie Republica Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. Aceasta s-a întâmplat pe 23 iunie, la Bruxelles, după ce a avut loc reuniunea Consiliului European. Șefii de stat şi de guvern din țările UE, 27 la număr, au votat în unanimitate pentru acordarea statutului.

Pe 17 iunie, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova. Colegiul Comisiei Europene a adoptat Opiniile pe marginea cererilor Republicii Moldova și Ucrainei de a deveni state membre ale UE. În cazul Georgiei s-a menționat că țara trebuie să îndeplinească anumite condiţii înainte de a i se putea acorda statutul.

Înainte de a-și acorda votul pentru ca Republica Moldova și Ucraina să primească statutul, pe 23 iunie, deputații europeni au votat în plenul Parlamentului European rezoluția prin care au cerut acordarea statutului de stat candidat Ucrainei și Republicii Moldova. Rezoluția a fost susținută cu 529 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: