imagine simbol/agora.md

Moldova va putea participa, împreună cu alte state, la achizițiile publice comune de medicamente 

Republica Moldova va putea participa, alături de statele europene, la achizițiile publice comune a medicamentelor sau dispozitivelor medicale. Se va întâmpla după ce țara noastră va aproba un acord în acest sens. Potrivit Chișinăului, acesta este un instrument inovator de organizare a achizițiilor de vaccinuri și medicamente în pregătire pentru pandemii. Se menționează că achizițiile comune au ca rezultat „prețuri rezonabile” și produse vitale sistemului național de sănătate, mai ales în perioada când acestea sunt deficitare. 

Reprezentanții Parlamentului au anunțat, pe 19 septembrie, că Republica Moldova va putea participa, împreună cu statele europene, la proceduri comune de achiziții publice a medicamentelor sau dispozitivelor medicale. Comisia politică externă și integrare europeană va propune spre examinare în plenul Parlamentului un acord care prevede acest lucru.

Acordul de achiziție comună este un instrument inovator de organizare a achizițiilor de vaccinuri și medicamente în pregătire pentru pandemii. Scopul acestuia este de a asigura un acces echitabil și rentabil la achizițiile comune de contramăsuri medicale. Respectiv, după aprobarea Acordului, țara noastră va avea acces echitabil la produse vitale sistemului național de sănătate, mai ales în perioada când astfel de produse sunt deficitare. Totodată, achizițiile comune oferă posibilitatea obținerii unor cantități suplimentare de medicamente sau dispozitive medicale, inclusiv din contul cantităților rezervate de către alte state care sunt parte a acordului-cadru”, au precizat reprezentanții Parlamentului.

Se menționează că „achizițiile comune vor avea drept rezultat prețuri rezonabile la achiziționarea contramăsurilor medicale pentru amenințările grave de sănătate, precum și minimizarea riscului contracarării unor operatori economici de rea-credință sau achiziționarea unor produse de calitate sau eficiență joasă”.

Acordul de achiziție comună a fost adoptat de Comisia Europeană în anul 2014. Până în prezent, acesta a fost semnat de toate cele 28 de state membre ale UE, precum și de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo și Macedonia de Nord.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Larisa Novac

„Sunt momente în care mă întreb dacă merită”: O deputată PAS se plânge de atacuri pe online, după scandalul MoldATSA

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Larisa Novac, s-a plâns că este atacată în mediul online. Totodată, aceasta a menționat că înțelege de unde vine această reacție, „mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA”. Parlamentara a spus, în apărarea sa, că fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte și că „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”.

„Am scris ieri un mesaj după ce am ieșit din Plenul Parlamentului. (…) Le mulțumesc celor care mi-au transmis mesaje de susținere și încurajare. Alții au ales să-mi aducă învinuiri, să-mi pună etichete și să mă condamne fără să cunoască toate faptele. Înțeleg de unde vine această reacție, mai ales după evenimentele din ultimele zile legate de MoldATSA. Totuși, nu pot tolera lipsa de respect și injuriile pe pagina mea. (…) Eu, ca deputat, nu am ochi și urechi peste tot. Interacționez instituțional: cer informații, solicit explicații și urmăresc ca lucrurile să fie clarificate. Și da, simt aceeași nedreptate pe care o simt mulți cetățeni atunci când încrederea acordată este folosită în mod abuziv. Dar vreau să vă întreb ceva: cine dintre dumneavoastră poate răspunde pentru toate acțiunile propriilor copii atunci când aceștia aleg un drum greșit? Dar pentru veri, frați sau cumetri? Nimeni”, a comunicat parlamentara.

Potrivit deputatei, „răspunderea trebuie să fie individuală, nu colectivă”. „Ancheta trebuie să stabilească, cu nume și prenume, cine, când și ce lege a încălcat. Iar fiecare trebuie să răspundă pentru propriile fapte. Cine nu a încălțat papucii de deputat poate crede că totul este simplu. Dar, sincer, sunt momente în care mă întreb dacă merită. (…) Eu aleg să continui să încerc”, a adăugat parlamentara.

Menționăm că mesajul la care s-a referit deputata a adunat peste 100 de comentarii, multe dintre acestea fiind critice. În acest mesaj, parlamentara făcea referire la ședința Parlamentului din 26 iunie, menționând că aceasta a durat opt ore. „Pentru mulți deputați din opoziție, sala de ședințe pare să fi devenit mai degrabă un platou de filmare decât un loc pentru dezbateri serioase. Pentru noi, însă, Parlamentul rămâne locul în care se muncește, se discută proiecte de lege și se iau decizii”, a comunicat parlamentara în același mesaj.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI. Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat pentru Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli pentru această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Marian a recunoscut că a greșit.

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI. Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea Anastasiei Taburceanu. Președinta a adăugat că „este amoral să ei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”.

Pe 24 iunie, încă o verișoară a Maiei Sandu și-a dat demisia. Este vorba despre Tatiana Batin, care era șefa cabinetului președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Acesta a precizat că demisia a fost „de onoare” și este legată de incidentul cu sora ei, Anastasia Taburceanu. Detalii AICI. Între timp, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că încă o rudă a Maiei Sandu ar fi fost numită fără concurs, de această dată la șefia unei sucursale a Moldelectrica. Compania Moldelectrica a respins acuzațiile, precizând că Iurie Sandu a fost desemnat în urma unui concurs intern. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: