Global Look Press

Moldova vrea să reglementeze criptomonedele: de ce marile burse ar putea rămâne „în afara legii”? ANALIZĂ

Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care reglementează utilizarea criptomonedelor în Republica Moldova. NewsMaker explică modul în care autoritățile intenționează să reglementeze criptomonedele și de ce cele mai mari burse cripto ar putea ajunge „în afara legii”.

Ce s-a întâmplat?

Ministerul Finanțelor a publicat, pentru consultare publică, un proiect de lege care vizează reglementarea pieței criptoactivelor în Republica Moldova.

Documentul, care are peste100 de pagini, este structurat în șapte capitole care reglementează piața criptomonedelor în Moldova. Necesitatea adoptării acestuia este determinată de angajamentele asumate de țara noastră de a-și armoniza legislația națională cu cea europeană. Potrivit notei informative, proiectul va permite aplicarea treptată a normelor UE care reglementează piețele cripto (MiCA).

Care este situația criptomonedelor acum?

Criptomonedele nu sunt interzise în Republica Moldova, însă cadrul legal actual face utilizarea lor dificilă. Oficial, tranzacțiile cu criptomonede sunt permise în limita a 50 de mii de lei pe lună.

În practică, însă, există mai multe restricții: activitatea caselor de schimb cripto este interzisă, iar băncile moldovenești blochează frecvent tranzacțiile asociate acestor active, ceea ce face aproape imposibilă investiția prin intermediul cardurilor bancare.

În aceste condiții, utilizatorii recurg la servicii de tip P2P, unde schimbă bani fiat pe active digitale direct cu alți utilizatori, prin intermediul burselor cripto.

De menționat că, în pofida restricțiilor, Republica Moldova Moldova rămâne unul dintre liderii în utilizarea criptomonedelor. În 2023, cetățenii au obținut venituri de aproximativ 150 de milioane de dolari din tranzacții cu criptoactive.

Cum ar putea fi reglementată piața cripto?

Documentul este structurat în șapte capitole și depășește 100 de pagini. Proiectul introduce o serie de termeni tehnici și definiții legate de piața criptoactivelor. Va apărea, de exemplu, noțiunea de furnizor de servicii legate de criptoactive.

Acești furnizori vor putea oferi servicii precum păstrarea criptoactivelor, schimbul și transferul acestora, dar și consultanță și alte operațiuni specifice pieței.

Un capitol separat reglementează în detaliu activitatea acestor companii. Statutul de furnizor îl va putea obține o companie înregistrată în Republica Moldova și autorizată de Comisia Națională a Pieței Financiare. De asemenea, astfel de servicii vor putea fi oferite și de bănci, depozitarul central unic al valorilor mobiliare, emitenții de monedă electronică și administratorii fondurilor de investiții alternative.

Compania trebuie să aibă prezență juridică în Moldova – un loc unde se află conducerea sa. În plus, directorul sau unul dintre directori trebuie să fie rezident al țării.

În funcție de serviciile prestate, capitalul social al companiei trebuie să constituie de la 50 de mii până la 150 de mii de euro.

Reglementarea criptoactivelor este împărțită în mai multe categorii: criptoactive legate de bani electronici (stablecoin-uri), active tokenizate (de exemplu, legate de aur) și alte criptomonede. Legea prevede chiar și reguli în cazul emiterii propriilor criptoactive.

Supravegherea pieței va ajunge în responsabilitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. Banca Națională va reglementa aspectele legate de emisiunea stablecoin-urilor legate de valute fiat, iar Comisia Națională – eliberarea licențelor și controlul asupra altor criptoactive.

Va contribui asta la popularizarea criptomonedelor?

Autorul canalului de Telegram specializat CryptoDigest Moldova, Alexandru Gîscă, consideră că reglementarea platformelor internaționale va fi factorul-cheie pentru dezvoltarea pieței.

Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce cerințe stricte: înregistrarea obligatorie în Moldova și existența unei echipe de management în interiorul țării.

„Aceasta înseamnă că, pentru a presta servicii direct clienților din Moldova, platformele mari vor trebui să creeze aici reprezentanțe. Și acest lucru pare puțin probabil pentru Binance sau Coinbase. Piața este prea mică, iar costurile de reglementare nu vor fi justificate. Pentru platformele mari va fi mai simplu să excludă această jurisdicție decât să respecte cerințele”, consideră Gîscă.

El a adăugat că în UE funcționează un mecanism care permite obținerea unei licențe într-o singură țară și activitatea pe întreg teritoriul Uniunii. În Moldova un astfel de mecanism nu există.

Potrivit lui, legea creează premise pentru apariția unor operatori locali – sisteme de plăți, bănci sau startup-uri. Totuși, aceștia ar putea avea o lichiditate mai mică și costuri mai mari, ceea ce s-ar reflecta în comisioane mai ridicate pentru utilizatori. În plus, există riscul ca anumite instrumente complexe, precum contractele futures, să nu fie disponibile.

Expertul a mai menționat că în prezent băncile blochează tranzacțiile legate de criptoactive, iar noua lege ar putea să le permită să lucreze cu astfel de operațiuni. Totuși, dacă platformele internaționale vor fi considerate „ilegale”, astfel de tranzacții pot continua să fie blocate.

În opinia sa, este vorba despre o formalizare treptată a pieței: o parte dintre utilizatori vor trece în sistemul reglementat, iar o altă parte va rămâne în segmentul neformal.

Gîscă a precizat, de asemenea, că legea nu face din criptomonedă un mijloc de plată în Moldova.

„Domeniul va fi privit mai degrabă din perspectiva investițională. Documentul reglementează în principal serviciile conexe – tranzacționarea, schimbul și păstrarea activelor digitale – fără a introduce reguli clare privind utilizarea acestora în economia reală. Cu toate acestea, apariția operatorilor locali poate influența economia prin noi venituri fiscale, reducerea costurilor sistemului bancar și dezvoltarea serviciilor de investiții”, a explicat Alexandru Gîscă.

Expertul a amintit că Moldova se numără deja printre lideri în utilizarea criptomonedelor raportată la populație. În aceste condiții, nu este de așteptat o creștere bruscă a popularității. Totuși, în opinia sa, noul cadru legal ar putea consolida încrederea în piață și ar putea atrage utilizatori mai conservatori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: