noi.md

Moldovenii apelează tot mai des la ajutorul psihologilor și psihiatrilor. Ce s-a schimbat în ultimii trei ani

Cetăţenii Republicii Moldova, care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, au început să caute mai des ajutor de la specialişti. Acest lucru este evidențiat în raportul privind rezultatele reformei serviciilor de sănătate mintală din Moldova, prezentat pe 4 octombrie în Parlament.

Raportul a fost prezentat în cadrul unei consultări publice privind Legea privind sănătatea mintală. Jana Chihai, șefa Departamentului de Sănătate Mintală, Psihologie Medicală și Psihoterapie din cadrul Universității de Medicină din Moldova, a declarat că aproximativ 80.000 de persoane din Moldova sunt acum sub supravegherea specialiștilor în domeniul sănătății mintale. Problemele psihice sunt diagnosticate anual la 5 mii de persoane, iar 9% din toate dizabilitățile din Moldova sunt asociate cu probleme psihice, arată studiul.

Potrivit raportului, în ultimii trei ani, numărul vizitelor la psihiatri a crescut de la 165,9 mii în 2019 la 243,8 mii în 2021, la psihologi – de la 18,9 mii la 37,4 mii și, de asemenea, la terapia de grup – de la 84 la 1,6 mii ruble. .

„Moldova a creat acum o rețea națională de furnizori de servicii de sănătate mintală care oferă acces egal la servicii de calitate complete, în conformitate cu nevoile beneficiarilor. Din 2019 până în 2021, numărul de centre de nivel înalt a crescut de la 5 la 13, numărul de centre de nivel mediu nu s-a schimbat, iar cele care necesită o atenție suplimentară au scăzut. Acest lucru sugerează că am reușit să îmbunătățim capacitățile centrelor, astfel încât acestea să poată oferi o gamă mai largă de servicii”, consideră specialista.

Potrivit acesteia, este foarte important ca medicii de familie să poată acorda asistență primară în caz de probleme psihice, deoarece ar identifica problemele într-un stadiu incipient.

Acest lucru este deosebit de important având în vedere una dintre principalele probleme din domeniul sănătății mintale este exodul de specialiști, care a crescut după ce România a început să angajeze specialiști moldoveni fără a fi nevoie de pregătire suplimentară și oferă salarii mai atractive decât în ​​Moldova.

„Înainte de începerea reformei, în spitalele de psihiatrie se asigurau îngrijiri psihiatrice. Au existat trei astfel de spitale, iar serviciile de ambulatoriu erau asigurate de psihiatrii din secțiile de consiliere. În 2014, erau doar câteva centre comunitare de sănătate mintală care au fost create sporadic. Avem acum 40 de centre comunitare de acest tip finanțate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, trei spitale de psihiatrie și doar doi psihiatri la 100.000 de locuitori. În timp ce în Europa media este de cinci psihiatri. Avem raioane (Fălești, Dubăsari, Vulcănești) în care nu există niciun psihiatru”, a spus Chihai.

Ea a amintit că înainte de reformă sistemul era centralizat și viza acordarea asistenței în spitale, care nu erau suficiente pentru toți cei aflați în nevoie, așa că a început cu descentralizarea.

În 2013, a fost emis un ordin conform căruia să fie alocat câte un pat pentru îngrijiri psihiatrice la 10.000 de rezidenți în spitalele raionale, iar în anul următor a fost emis un alt ordin de deschidere a centrelor comunitare de sănătate mintală. În 2014, în spitalele raionale au fost alocate 182 de paturi de psihiatrie, în timp ce numărul spitalelor de psihiatrie de specialitate a fost redus cu 350 de paturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.




Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: