Morari nu se va mai regăsi în fruntea Procuraturii Anticorupție. Ce au decis magistrații?

Viorel Morari nu se va întoarce în cadrul Procuraturii Anticorupție. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe 17 noiembrie. 

Fostul șef al PA Viorel Morari a atacat în judecată decizia prin care a fost concediat din cadrul instituției. Pe 17 noiembrie, magistrații din sectorul Râșcani al capitalei au pronunțat decizia. La ședința de judecată a participat și membrul asociației „Dreptul la dreptate” Pavel Grigorciuc. Acesta a solicitat ca asociația să fie recunoscută în dosar drept a treia parte implicată. Judecătorul a respins solicitarea.

Deși urma să pronunțe hotărârea pe 22 noiembrie, magistrata a intrat în deliberări, iar după 20 de minute a anunțat că a respins cererea lui Morari. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel.

***

Viorel Morari a fost concediat din PA pe 12 august. Procurorul general a menționat că mandatul lui Morari a expirat în aprilie 2021. Acesta avea dreptul să aleagă altă funcție în care să-și continue activitatea, însă Viorel Morari a refuzat. În consecință, procurorul general de atunci Alexandr Stoianoglo a semnat decizia de încetare a raporturilor de activitate cu Morari.

Viorel Morari a fost reținut pentru prima oară în data de 10 ianuarie 2020. În data de 12 februarie,  Alexandr Stoianoglo, a oferit detalii despre dosarele în care este cercetat penal Viorel Morari. Astfel, acesta i-ar fi ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost inițiat încă un dosar penal. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe 14 februarie, Morari a fost eliberat din arest și plasat sub control judiciar. În prezent, dosarul său este examinat de Judecătoria Buiucani.

Pe 19 ianuarie 2021, Viorel Morari a fost reținut, din nou, după ce s-a prezentat, împreună cu avocații săi, la PCCOCS, unde a fost citat pentru a fi recunoscut și audiat în calitate de bănuit de patru capete de acuzare”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

După audierea acestuia în calitate de bănuit, procurorul de caz a decis asupra necesității reținerii lui. Ilegalitățile imputate, potrivit probatoriului, au fost comise în cazul fraților Igor și Adrian Borș, co-proprietarii rețelei de benzinării ”VENTO”, reabilitați recent în drepturi, după ce s-a ajuns la concluzia că în anul 2018 au fost persecutați, reținuți, arestați, deposedați de avere și trași ilegal la răspundere penală într-un dosar la comandă.

Pe 20 ianuarie 2021, acesta a fost eliberat în sala de judecată.

Viorel Morari a condus PA în perioada 2016-2019.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: