Morari nu se va mai regăsi în fruntea Procuraturii Anticorupție. Ce au decis magistrații?

Viorel Morari nu se va întoarce în cadrul Procuraturii Anticorupție. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe 17 noiembrie. 

Fostul șef al PA Viorel Morari a atacat în judecată decizia prin care a fost concediat din cadrul instituției. Pe 17 noiembrie, magistrații din sectorul Râșcani al capitalei au pronunțat decizia. La ședința de judecată a participat și membrul asociației „Dreptul la dreptate” Pavel Grigorciuc. Acesta a solicitat ca asociația să fie recunoscută în dosar drept a treia parte implicată. Judecătorul a respins solicitarea.

Deși urma să pronunțe hotărârea pe 22 noiembrie, magistrata a intrat în deliberări, iar după 20 de minute a anunțat că a respins cererea lui Morari. Hotărârea poate fi contestată la Curtea de Apel.

***

Viorel Morari a fost concediat din PA pe 12 august. Procurorul general a menționat că mandatul lui Morari a expirat în aprilie 2021. Acesta avea dreptul să aleagă altă funcție în care să-și continue activitatea, însă Viorel Morari a refuzat. În consecință, procurorul general de atunci Alexandr Stoianoglo a semnat decizia de încetare a raporturilor de activitate cu Morari.

Viorel Morari a fost reținut pentru prima oară în data de 10 ianuarie 2020. În data de 12 februarie,  Alexandr Stoianoglo, a oferit detalii despre dosarele în care este cercetat penal Viorel Morari. Astfel, acesta i-ar fi ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost inițiat încă un dosar penal. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe 14 februarie, Morari a fost eliberat din arest și plasat sub control judiciar. În prezent, dosarul său este examinat de Judecătoria Buiucani.

Pe 19 ianuarie 2021, Viorel Morari a fost reținut, din nou, după ce s-a prezentat, împreună cu avocații săi, la PCCOCS, unde a fost citat pentru a fi recunoscut și audiat în calitate de bănuit de patru capete de acuzare”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

După audierea acestuia în calitate de bănuit, procurorul de caz a decis asupra necesității reținerii lui. Ilegalitățile imputate, potrivit probatoriului, au fost comise în cazul fraților Igor și Adrian Borș, co-proprietarii rețelei de benzinării ”VENTO”, reabilitați recent în drepturi, după ce s-a ajuns la concluzia că în anul 2018 au fost persecutați, reținuți, arestați, deposedați de avere și trași ilegal la răspundere penală într-un dosar la comandă.

Pe 20 ianuarie 2021, acesta a fost eliberat în sala de judecată.

Viorel Morari a condus PA în perioada 2016-2019.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: