Zerkalo.io

Moscova a publicat numărul soldaților ucraineni, care ar fi fost uciși de la începutul războiului

Ministerul rus al Apărării susține că deține informații despre „pierderile reale” ale armatei ucrainene în cele aproape două luni de la începerea războiului. Conform datelor publicate pe 18 aprilie, ar fi vorba despre peste 23 de mii de militari. 

„La ziua de azi, datele reale, obiective, ale părții ucrainene constituie 23 367 oameni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării și a precizat că în bilanț sunt incluși soldați, reprezentanți ai Gărzii Naționale și „mercenari străini”.

Instituția a publicat „date separate despre pierderile Gărzii Naționale ale Ucrainei, dobândite din documente ucrainene”. Acestea se referă la una dintre subdiviziuni – 3057 a Gărzii Naționale, pînă în data de 29 martie. Diviziunea respectivă a fost dislocată în Mariupol și include inclusiv Detașamentul „Azov”.

În listele concepute în ucraineană sunt numele de familie a 122 de decedați și 264 de răniți. Instituția rusă susține că deține documente care demonstrează că printre militarii ucraineni ar fi un număr mare de dezertori, răniți și pierduți fără urmă. Ministerul rus al Apărării nu a publicat însă actele respective.

Amintim că, săptămâna trecută, într-un interviu pentru CNN, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că pierderile armatei ucrainene constituie circa 2500-3000 de morți și 10 000 răniți. Pierderile armatei ruse sunt estimate de Kiev la 22,6 mii de oameni.

Partea rusă nu dezvăluie date despre pierderile sale. Ultimul bilanț a fost făcut public pe 25 martie. Atunci, Ministerul rus al Apărării susținea că au murit 1351 militari, iar 3 825 au fost răniți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: