Reuters

Moscova declară persona non grata un angajat al ambasadei Moldovei în Rusia. Reacția Chișinăului

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Federației Ruse a anunțat, în data de 6 august, că declară persona non grata un angajat al ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Decizia este o „măsură de răspuns” la declararea drept persoană indezirabilă a unui angajat al misiunii diplomatice ruse la Chișinău, după un caz de spionaj. Informațiile au fost confirmate de Ministerul de Externe de la Chișinău. 

Potrivit unui comunicat al MAE-ului rus, diplomatul ambasadei Republicii Moldova în Rusia, Alexandru Chetraru, a fost convocat la sediul Ministerului de Externe, unde i s-a înaintat un protest față de „continuarea pașilor neprietenoși în raport cu Rusia de către Chișinău”. Astfel, conform comunicatului, Chetraru a fost înștiințat că „drept măsură de răspuns la decizia nemotivată a autorităților moldovenești din 1 august de a declara „persona non grata” un angajat al Ambasadei Rusiei în Moldova, partea rusă declară „persona non grata” un angajat al Ambasadei Moldovei în Rusia”.

MAE-ul de la Chișinău a confirmat decizia luată de Moscova, precizând că persoana vizată urmează să revină în Moldova. „MAE își exprimă regretul față de această decizie, neîntemeiată în raport cu prevederile Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice”, se arată într-un comunicat publicat de Ministerul de Externe.

Precizăm că, pe 1 august, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost la MAE, unde i s-a prezentat o notă privind declararea drept persoană indezirabilă a unui angajat al misiunii diplomatice ruse. S-a întâmplat după ce șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, și un polițist de frontieră au fost reținuți pentru transmiterea de informații unui angajat al ambasadei ruse la Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Avocații fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – acuzat de implicare în frauda bancară – au cerut, la ședința de judecată din 10 februarie, extinderea listei martorilor apărării cu încă 48 de persoane. Totodată, apărarea a depus două sesizări la Curtea Constituțională.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că, până în prezent, instanța a reușit să audieze doar 18 din cei 27 de martori ai apărării aprobați anterior. Ceilalți fie au refuzat să depună mărturie, fie au părăsit țara, fie locul aflării lor nu poate fi stabilit. Având în vedere că lista acuzării include 51 de martori, apărarea insistă asupra extinderii propriei liste pentru a asigura echilibrul părților și dreptul la un proces echitabil.

Procurorul Alexandru Cernei s-a pronunțat împotriva admiterii cererii. Potrivit lui, termenele procedurale pentru prezentarea listei de martori au expirat demult.

Toto astăzi, avocații lui Plahotniuc au depus două sesizări pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Codul de procedură penală:

Apărarea contestă articolul care reglementează condițiile de disjungere a cauzelor penale. Dosarul lui Plahotniuc a fost inițial separat, apoi comasat cu dosarele altor figuranți ai „furtului miliardului”, iar ulterior, la solicitarea procuraturii, a fost din nou disjuns într-o procedură separată. Avocații consideră aceste acțiuni ilegale și solicită o interpretare din partea Curții Constituționale.

A doua sesizare vizează norma care permite instanței să stabilească termene stricte pentru prezentarea listei de probe, fapt care, în opinia apărării, le limitează drepturile.

Instanța va examina demersurile avocaților și se va pronunța la următoarea ședință, când este planificată audierea lui Vladimir Plahotniuc.

Amintim,  Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este învinuit de complicitate la furtul miliardului, pe 28 noiembrie 2025. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și a martorilor din partea apărării.

Reamintim, Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: