Tudor Mardei / Newsmaker

Munteanu, după decretul lui Putin privind cetățenia rusă pentru locuitorii din Transnitria: „Kremlinul vrea să atragă cât mai mulți soldați pe front”

Decizia Kremlinului de a simplifica acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană ar putea avea drept scop recrutarea de noi militari pentru războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută pe 16 mai, pentru presă, de către prim-ministrul țării, Alexandru Munteanu. Premierul i-a îndemnat pe locuitorii din regiunea transnistreană să fie prudenți și să înțeleagă că cetățenia rusă implică și obligații, nu doar beneficii.

„Pașaportul rusesc devine pașaportul unei țări agresoare, care nu este acceptată la masa civilizată. Eu cred că această decizie din partea Kremlinului este de a atrage cât mai mulţi soldați pe front, luând în considerare că rata recrutării a scăzut în ultima perioadă”, a declarat Munteanu, subliniind că Republica Moldova continuă dialogul cu partea rusă, însă fără rezultate concrete.

„Cetățenia nu înseamnă doar libertate de călătorie, ci și obligații clare”, a adăugat Munteanu, referindu-se la plata taxelor și contribuțiilor.

Șeful Guvernului a declarat că autoritățile de la Chișinău vor discuta măsurile care trebuie întreprinse după decretul semnat de Vladimir Putin și nu exclude convocarea ambasadorului Federației Ruse.

„O să discutăm cu colegii cum să intervenim şi, dacă va fi necesar, îl vom convoca pe ambasadorul rus. Ştiți că l-am convocat de multe ori în contextul dronelor”, a spus premierul.

Declarația vine după ce președintele rus, Vladimir Putin a semnat un decret prin care locuitorii din regiunea transnistreană pot obține cetățenia rusă fără a respecta condițiile generale impuse cetățenilor străini, cum ar fi reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia vor putea depune cererea direct la consulatele și reprezentanțele diplomatice ale Rusiei.

Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane înregistrate în registrul de stat al populației. În regiune se află un contingent militar rus estimat la 1.000-1.500 de persoane, a cărui retragere Chișinăul o cere în mod repetat. Reprezentanții Tiraspolului și ai Moscovei au declarat că trupele „vor rămâne până la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: