Munteanu și-a vândut casa din Kiev și apartamentul din Chișinău: Declarația de avere a premierului pentru 2025

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2025, care arată venituri semnificative obținute din vânzarea de proprietăți și active financiare. Conform documentului, Munteanu a vândut un imobil în regiunea Kiev și un apartament situat în centrul Chișinăului.

În cele două luni petrecute în funcția de premier, Munteanu a încasat 33.592 de lei. De asemenea, el a raportat venituri de 28.000 de dolari provenite din vânzarea de active financiare prin intermediul platformei americane Robinhood Securities.

Cele mai mari încasări provin însă din tranzacțiile imobiliare: casa din regiunea Kiev a fost vândută cu 2,85 milioane de hrivne (aproximativ 1,14 milioane de lei), iar apartamentul din centrul Chișinăului a fost tranzacționat cu 1,44 milioane de lei.

În proprietatea premierului mai rămân:

  • un apartament în România, de 136 m², achiziționat în 2023 cu o valoare de 677.000 de euro;
  • două terenuri agricole în Moldova, fiecare de 0,06 hectare;
  • un automobil BMW din 2017, cumpărat în 2021 cu o valoare de 1,4 milioane de lei.

Familia premierului deține economii în mai multe țări: pe 14 conturi bancare în cinci state sunt depozitate peste 60.000 de euro, 5.400 de dolari, 100.000 de hrivne și aproximativ 46.000 de lei moldovenești.

Munteanu dispune și de un portofoliu considerabil de investiții: 99.935 de dolari în titluri de Trezorerie SUA, 212.034 de dolari în instrumente financiare prin Robinhood și 933.637 de dolari în fondul de pensii Mutual of America.

Premierul mai deține participații în trei companii străine:

  • 100% din acțiunile americane ale 4i Capital Partners LLC, evaluate la 100.000 de dolari;
  • 16,5% din firma ucraineană de securitate Venbest Security Services, evaluată la 2 milioane de euro;
  • 21,86% din compania ucraineană de producere a hârtiei JSC VGP Ruta Ukraine, evaluată la 1 milion de euro.

Alexandru Munteanu este premier al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2025. În ultimii 20 de ani, el a locuit și a activat în Ucraina și în regiune. Munteanu are studii de master în fizică la Universitatea de Stat din Moscova și master în managementul politicii economice la Universitatea Columbia. Tot la Columbia a urmat și cursuri postuniversitare în relații financiare internaționale și banking.

În anii ’90, a predat „Bănci și Finanțe” la ULIM din Chișinău. După înființarea Băncii Naționale a Moldovei, a condus departamentul de operațiuni valutare, apoi a fost adjunct al directorului departamentului de relații externe. În 1997 a devenit adjunct al directorului Centrului de Cercetări Strategice și Reforme (CISR), apoi a condus reprezentanța moldovenească a fondului american de investiții WNISEF. A fost membru și președinte al consiliilor de administrație pentru numeroase companii din Moldova și Ucraina.

Munteanu este cofondator al Camerei de Comerț Americane în Moldova (AmCham Moldova) și președinte al Alianței Franceze în Moldova, activă de peste 30 de ani. Este cavaler al Legiunii de Onoare a Franței.

Din 2007 a condus departamentul de investiții directe al companiei ucrainene Dragon Capital, iar în 2016 a fondat compania de investiții 4i Capital Partners, activă în Europa de Est. A participat la activitatea Consiliului pentru Cooperare Economică în cadrul Pactului de Stabilitate (Viena) și a fost co-președinte și ulterior președinte al Consiliului de Administrație al Școlii Internaționale PSI din Kiev.

declaration_20260327_175612 by anylsv93

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: