facebook/ Igor Grosu

Natalia Gavrilița rămâne în funcția de premier, dau asigurări Maia Sandu și Igor Grosu

Șefa statului Maia Sandu declară că Natalia Gavrilița rămâne premier și are libertatea să schimbe miniștri. Președinta a mai spus că informațiile despre demisia ei „circulă din prima zi a acestui Guvern, lansate de tovarăși, care nu au cu ce se ocupa”, a declarat Maia Sandu.

Președintele Parlamentului Igor Grosu, a declarat în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova că este doar un zvon, iar premierul are toată susținerea colegilor. Cu toate acestea, el a menționat că orice guvern sau orice membru al guvernului trebuie să înțeleagă că poate să vină ziua remanierii.

„E lecția pe care am învățat-o atunci când eu am lucrat în guvern. Nimic nu e veșnic. Oamenii aceștia au activat și continuă să activeze în niște condiții extremale. Să gestionezi câteva crize care vin una după alta sau se suprapun, să încerci în același timp să faci și niște reforme – e complicat. Presiunea e enormă pe membrii guvernului, chiar mai mare decât pe deputații în Parlament. O spun pentru că am activat și în Guvern, și în Legislativ”, a precizat Grosu.

El consideră că  sunt oameni care sunt potriviți în situații de criză și sunt care sunt buni pentru situații mai calme.

„Noi ținem la oamenii care muncesc, care au muncit. Nu suntem în situația să ne răsfățăm în oameni. Mereu o să-i ținem aproape. Despre alte remanieri: Mereu este loc de mai bine. Dacă și va fi luată o decizie sau alta, va fi una politică. Periodic evaluăm activitatea miniștrilor, a șefilor de agenții”, a continuat șeful Legislativului.

Precizăm că guvernul condus de prim-ministra Natalia Gavrilița a marcat, recent, un an de activitate. Timp de un an, din Guvernul Gavrilița au plecat trei miniștri. Este vorba de fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, care a invocat „motive personale” și fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, care a fost revocat din funcție și ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu și-a anunțat recent demisia, fără a spune care este motivul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: