zerkalo.io

NATO: Republica Moldova nu este o țintă militară pentru Rusia

Secretarul general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mircea Geoană, a spus pentru Digi24.ro că Republica Moldova nu este o țintă militară pentru Rusia, dar că țara se află sub presiune din cauza crizei refugiaților și a prețurilor mari la energie. 

„Republica Moldova nu este o țintă militară pentru Rusia, nu avem indicii. Ne uităm la ce se întâmplă în Transnistria dar astăzi nu avem indicii. Asta nu înseamnă că nu se află sub o presiune uriașă, refugiații, prețuri mari la energie, intoxicări și manipulări”, a spus Geoană.

El a mai declarat că Putin a făcut o greșeală de calcul strategic masivă.

„Pe fond el a reușit să facă ceva pe care nimeni nu ar fi anticipat: să forjeze o adevărată conșțiință națională în Ucraina. La fel pentru Georgia, uitați-vă și la Republica Moldova. Conducerea Republicii Moldova are nevoie de sprijinul nostru, pentru că aceste țări, țări neutre, care au vrut să găsească un echilibru, dar astăzi, efectul acestei acțiuni a președintelui Putin a făcut să fie contrar, toate țările vor fugi și mai tare către Occident”, a mai spus Geoană.

Potrivit secretarului general adjunct al NATO, „acest conflict va mai continua cel puțin câteva săptămâni”.

„Nu vedem semne din partea Federației Ruse de încetinire. Acum sunt încetiniți de probleme de moral și de logistică, dar vedem în continuare cum vin întăriri din Abhazia, Osetia, din Orientul Îndepărtat, folosesc arme hipersonice, arme termobarice, arme cu fragmentare care sunt interzise”, a adăugat el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: